Curtea Constituţională a României a stabilit joi că a existat conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament în legătură cu emiterea Ordonanţei de Urgenţă referitoare la Programul SAFE. Aceasta a fost contestată de președintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, care a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.
Decizia a fost luat cu 5 voturi la 4, în ședința de joi a judecătorilor CCR. Avocatul Toni Neacșu a explicat, într-un mesaj pe Facebook, că decizia CCR nu va avea niciun efect asupra contractelor din SAFE.
Însă, ordonanța prevede un set de mecanisme prin care statul poate să exproprieze anumite active industriale, să preia participații sau active ale unor companii strategice și să facă exproprieri inclusiv pentru autostrăzile prinse în program.
O a doua sesizare pe tema aceleiași ordonanțe, depusă de Avocatul Poporului, a fost amânată pentru data de 25 noiembrie. Sesizarea făcută de Renate Weber nu vizează doar conflictul de natură constituțională, ci și constituționalitatea textului OUG.
Președintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.
„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se susţine în sesizare.
Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea "substanţială" a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.
„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că 'Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor.
Avocat: Ordonanța SAFE nu e legea SAFE
Avocatul Toni Neacșu a explicat, într-un mesaj publicat pe Facebook, care sunt consecințele deciziei CCR de joi.
„Ordonanța SAFE nu e legea SAFE. Am tot spus-o. Nu se va întâmpla nimic, contractele sunt semnate în baza altei legislații. E prima oară când CCR constată un conflict juridic încheiat, care si-a produs efectele de mult. În această procedură, CCR nu constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ci doar indică ce trebuie făcut pentru a înlătura un conflict între două autorități publice”, scrie acesta.
România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE. Au fost deja semnate contracte în valoare de peste 9 miliarde de euro.
În luna iunie, CCR a respins sesizarea referitoare la Legea de aprobare a modificărilor aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind instituirea Instrumentului ''Acţiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE) şi a stabilit că actul normativ este constituţional. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată de mai mulţi membri ai unor grupuri parlamentare din Camera Deputaţilor şi de către deputaţi neafiliaţi. Partidele AUR, SOS, PACE, precum şi deputaţi neafiliaţi atacaseră legea la CCR.
Pe 26 mai, Senatul a adoptat, cu amendamente, Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 21/2026 pentru modificarea şi completarea OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ''Acţiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare.
Amendamentele au fost propuse de şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, care a motivat că Guvernul are capacităţi limitate şi nu le poate adopta.
Acestea vizează repartizarea fondurilor acordate României către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi dreptul acestora de a încheia angajamente în cadrul SAFE în termen de 30 de zile de la data semnării acordului de împrumut, şi nu de la data aprobării acestui acord, cum este în prezent.