Curtea Constituțională urmeaza să decidă miercuri dacă Ordonanța 38 din 2026, adoptată de Guvernul Bolojan după demiterea Executivului, respectă Constituția. Ordonanța stă la baza unor contracte de apărare și infrastructură finanțate prin programul european SAFE.
România are la dispoziție 16,7 miliarde de euro, iar contractele semnate până acum depășesc 9 miliarde.
Dacă CCR declară ordonanța neconstituțională, România ar putea pierde multe dintre aceste proiecte.
Concret, sesizarea depusă de Sorin Grindeanu la Curtea Constituțională spune că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Mai exact, susține el, proiectul ordonanței de urgență, adoptate pe 4 mai, a fost modificat în ziua moțiunii, 5 mai, și forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial, pe 8 mai, la trei zile de la demiterea executivului.
"Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării", se susţine în sesizare.
"Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că 'Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie", mai scrie în sesizare.
Liderul PSD a argumentat că Executivul interimar nu avea dreptul să exercite atribuții de legiferare, ci doar să asigure administrarea problemelor curente. Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședinta din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, potrivit legii.
România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE.
Au fost deja semnate contracte în valoare de peste 9 miliarde de euro, care ar putea fi puse în pericol de decizia CCR de miercuri.
