Ministrul interimar al MAI, Cătălin Predoiu, a analizat, punct cu punct, reforma propusă de Mircea Abrudean în instituţie. Ministrul propus pentru portofoliul Afacerilor Interne, Mircea Abrudean, a primit aviz favorabil, marți, în Comisiile parlamentare reunite de apărare națională, cu 22 voturi "pentru", 7 "împotrivă" și 8 abțineri. "Obiectivul central al mandatului meu este restabilirea încrederii cetățenilor în capacitatea instituției de a proteja viața", a afirmat Abrudean. Predoiu a prezentat cifre care arată că românii au un nivel al încrederii de 53% în Poliţie, în primăvara anului 2026.
"Îl felicit sincer pe domnul Mircea Abrudean pentru avizul pozitiv, meritat, obținut în cadrul audierilor din comisiile parlamentare și îi doresc, la fel de sincer, mult succes.
În legătură cu punctele de vedere exprimate astăzi, în cadrul audierilor parlamentare, cu privire la Ministerul Afacerilor Interne, avansez o scurtă contribuție pentru o dezbatere utilă în viitor și pentru o perspectivă cât mai completă asupra unora dintre subiectele evaluate critic.
1. Despre încrederea în MAI și în Poliție
Am înțeles că „restabilirea încrederii în capacitatea MAI de a proteja” ar urma să fie o prioritate, ceea ce presupune, implicit, că această încredere nu ar exista sau s-ar fi diminuat, de vreme ce trebuie „restabilită”.
Datele Eurobarometrului indică însă următoarea evoluție a încrederii în Poliție: 50% în toamna anului 2023, 52% în primăvara anului 2024 și 53% în primăvara anului 2026.
Un alt Eurobarometru privind pregătirea populației pentru dezastre arată că 68% dintre români declară că au încredere în serviciile și autoritățile de urgență — precum poliția, pompierii și protecția civilă — pentru gestionarea corespunzătoare a dezastrelor sau a situațiilor de urgență.
În cazul anumitor structuri ale MAI, nivelul încrederii este chiar mai ridicat: pompierii se situau la 90% încredere în anul 2025.
Prin urmare, este bine ca, atunci când discutăm asemenea teme, să ne documentăm și să ne raportăm și la cifre. Sunt, de altfel, niveluri de încredere net superioare celui de care se bucură Parlamentul.
Desigur, există multă muncă de făcut în continuare, în fiecare zi, într-un sistem în care aproximativ 28.000 de oameni acționează zilnic în stradă, confruntându-se cu provocări pe toate direcțiile, în condițiile unui deficit de personal de aproximativ 23% și ale unor constrângeri bugetare reale.
Sper ca aceste niveluri de încredere să fie menținute și crescute, indiferent de cine va conduce Ministerul Afacerilor Interne", a postat Predoiu.
"2. Despre violența domestică și femicid. Cauzele violenței domestice și ale femicidului sunt complexe
MAI, prin Poliția Română, combate și previne acest fenomen acolo unde prevenția este posibilă. Multe dintre aceste infracțiuni sunt însă spontane, se produc în mediul familial, privat, unde poliția nu poate fi prezentă instantaneu. Instituția acționează cu mijloacele legale, logistice și resursele umane pe care le are la dispoziție.
Și aici este important să privim cifrele înainte de a formula evaluări.
În primele opt luni ale anului 2026, polițiștii au intervenit în 103.477 de cazuri de violență domestică, cu 16,3% mai multe decât în perioada similară a anului trecut.
Fenomenul rămâne grav. Numărul faptelor penale înregistrate a crescut cu 26,4%.
Avem, așadar, și o problemă la nivelul cauzelor fenomenului, multe dintre ele de ordin educațional, social și economic.
Vulnerabilitatea socială, educația precară și condițiile materiale dificile pot favoriza, în anumite contexte tensionate, conduite violente.
În același timp, numărul omorurilor comise în contextul violenței domestice a scăzut de la 54 la 44, cu 18,5%.
Au fost emise 13.751 de ordine de protecție provizorii, cu 46,8% mai multe, iar în 5.334 de situații a fost aplicată monitorizarea electronică a agresorului.
Datele oficiale ale MAI confirmă amploarea intervenției instituționale.
Nimeni responsabil nu poate transforma aceste cifre într-un motiv de automulțumire. Dar nici nu este riguros și nici fair-play să vorbești despre acest domeniu ca și cum instituțiile ar porni acum de la zero.
Există ordine de protecție, proceduri de intervenție, evaluări de risc și monitorizare electronică. Aceste mecanisme nu s-au materializat peste noapte. Se muncește de ani de zile, iar firesc ar fi ca orice declarație programatică să țină cont și de munca deja făcută.
A recunoaște ceea ce încă nu funcționează perfect este obligatoriu. Trebuie însă ținut cont și de faptul că, oricât de numeroase și rapide ar fi intervențiile pentru protecția victimelor, acestea nu pot elimina singure cauzele fenomenului, asupra cărora trebuie să acționeze și alte instituții ale statului.
Legi mai bine articulate, o jurisprudență mai atentă la realitatea din teren — de exemplu, un ordin de protecție stabilit pentru o distanță de numai 15 metri poate deveni, în practică, dificil de pus în aplicare eficient — precum și resurse umane suficiente pot crește capacitatea de protecție.
Monitorizarea electronică presupune, de asemenea, resurse: cel puțin o echipă care gestionează alertele și o echipă pregătită să intervină, împreună cu logistica aferentă.
Aici pot fi aduse contribuții reale, prin soluții concrete. Simplele deziderate și evaluările generalizate nu schimbă, prin ele însele, realitatea din teren.
Dar să fim optimiști și aici: putem și trebuie să progresăm.
3. Despre așa-numitul „provizorat” la conducerea structurilor teritoriale ale Poliției Române
Și aici este util să pornim de la situația concretă, nu de la impresii sau concluzii preluate din surse diverse.
La nivelul celor 41 de inspectorate județene de poliție și al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, 33 dintre cele 42 de structuri au conducerea asigurată de titulari, în urma concursurilor.
În nouă cazuri, funcțiile sunt ocupate temporar. Pentru patru dintre acestea, procedurile de concurs sunt deja în desfășurare, în diferite stadii. Rămân, așadar, cinci situații în care procedurile de ocupare trebuie continuate.
Aceste date trebuie privite în dinamica unui sistem foarte mare, care funcționează în condițiile unui deficit de personal de aproximativ 23%. Pensionările, vacantările, lipsa candidaților sau nepromovarea concursurilor generează inevitabil perioade în care anumite funcții sunt ocupate temporar.
Faptul că există asemenea situații trebuie tratat și corectat, nu negat. Dar nouă funcții ocupate temporar din 42 de structuri, dintre care patru sunt deja în procedură de concurs, nu descriu un sistem aflat într-un „provizorat generalizat”.
Deficitul de personal este problema structurală reală. El afectează atât zona operativă, cât și posibilitatea ocupării rapide a unor funcții de conducere și trebuie abordat prin recrutare, formare, predictibilitate în carieră și menținerea atractivității profesionale", a mai transmis actualul ministru al MAI.
"4. Despre „reformă”
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, câteva observații despre „reformă”, un termen intens folosit — uneori chiar abuzat — în ultimele luni.
Este necesară reforma în orice instituție mare? Fără îndoială. Este nevoie de reformă și în MAI? Desigur.
Dar, pentru o reformă sau o recalibrare instituțională, nu este suficient să ai o viziune. Aceasta trebuie raportată obligatoriu la condițiile concrete și la prioritățile operative generate de nevoia socială. În același timp, trebuie să existe condiții interne și externe instituției care să asigure continuitatea și ireversibilitatea schimbărilor.
Pentru corecta informare, chiar dacă în cazul MAI nu s-a făcut publicitatea politică practicată în alte zone, în minister există deja un concept integrat de recalibrare instituțională, aflat de câteva luni în curs de aplicare.
Unele măsuri, care țin strict de gestiunea internă a MAI, sunt deja în plină desfășurare.
Transformările din zona digitalizării, din protecția frontierei, din intensificarea combaterii traficului de droguri sau din domeniul serviciilor publice au fost lansate, iar unele au fost deja finalizate.
Și în privința drogurilor, cifrele demonstrează că nu „se resemnează” nimeni. În timp ce comentariile politice pe această temă au curs, polițiștii antidrog au scos din circuit, în ultimii trei ani, cantități de ordinul tonelor de droguri și mii de traficanți.
Dar reforma profundă a MAI presupune și un efort legislativ important, inclusiv înnoirea unui cadru normativ vechi de 10, 20 și, pe alocuri, chiar 30 de ani.
Pentru această înnoire este nevoie nu doar de proiecte bune, ci și de o majoritate parlamentară solidă, stabilitate politică și predictibilitate legislativă.
Într-un context în care, în ultimele 12 luni, o mare parte din energia politică a fost consumată de confruntările din interiorul fostei — sau viitoarei — coaliții, este riscant să lansezi spre Parlament reforme legislative majore fără o minimă garanție că ele vor fi adoptate sau că nu vor fi alterate de confruntarea politică.
Altfel, este întotdeauna bine să afirmăm voința de reformă. Mai dificil este să construim condițiile în care reforma poate fi efectiv realizată și dusă până la capăt.
Pe de altă parte, necesitatea evidentă de modernizare permanentă a oricărei instituții nu presupune ignorarea rezultatelor foarte bune obținute prin munca a zeci de mii de angajați ai MAI, chiar dacă instituția mai are lucruri de îmbunătățit.
Aceste rezultate concrete sunt și unul dintre motivele pentru care România este considerată, în pofida încălcărilor legii care există inevitabil în orice societate și dintre care unele sunt grave, una dintre țările sigure ale Uniunii Europene.
Doar ca exemplu, chiar săptămâna trecută, performanța MAI în materie de protecție a frontierei și combatere a migrației ilegale a fost apreciată de adjunctul Department of Homeland Security drept un „model” - a încheiat Predoiu.
