România se află într-un moment decisiv. Trebuie să absoarbă aproape 11 miliarde de euro din PNRR în următoarele cinci luni, în condițiile în care întârzierile în implementarea reformelor și blocajele administrative au dus deja la pierderi de 7 miliarde. Din totalul de peste 28 de miliarde de euro alocate, statul a reușit să încaseze până acum doar 10 miliarde. Ce soluții mai există pentru a evita pierderea definitivă a fondurilor esențiale, dar și cine sunt campionii proiectelor s-a discutat la Conferința Națională „PNRR – ULTIMA STRIGARE”, organizată de Antena3 CNN.
Finalul Planului Național de Redresare și Reziliență ridică deja probleme concrete pentru unele proiecte de infrastructură, în special acolo unde lucrările riscă să nu fie finalizate la timp. Autoritățile dau însă asigurări că, acolo unde este nevoie, investițiile vor fi continuate din bugetul de stat, pentru a evita blocajele.
”Nu va trebui să restituim nimic. Ce este pe grant se trage tot, se finalizează lucrările fără probleme. Singura problemă ar fi la acest segment și undeva la Autostrada Urșilor, despre care știți, la acele tuneluri unde avem mici emoții că putem finaliza în august”, a explicat Ciprian Șerban, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii.
”O cerință a mea și a colegilor mei ar fi ca acei bani care s-au luat prin PNRR pentru creșterea pregătirii profesionale a celor din administrația publică să țină cont de următorul lucru: fiecare beneficiar are o echipă de management pe care o pune la dispoziția proiectului. Acei oameni, de cele mai multe ori, sunt funcționari publici și nu sunt specialiști pe domeniul pentru care vin să facă parte din acea echipă de management și de implementare a proiectului”, susține Eugen Ionescu, fondator și CEO Meva Concept.
Constructorii atrag atenția că una dintre problemele majore rămâne lipsa de expertiză în administrația publică, acolo unde echipele de implementare nu sunt întotdeauna pregătite pentru gestionarea proiectelor complexe.
”Să știți că n-a stat numai pe transporturi. A fost o chestiune gestionată separat în Comisia Europeană, pentru că a inclus și toate finanțările din alte domenii, nu numai cele de transport. În România e relevant transportul. Ministerul face ce poate, dar s-a spus de la bun început că nu se depășesc termenele la PNRR. Și aici vă și spun de ce: pentru că orice bani rămân, știți câte liste de cheltuieli mai are Comisia Europeană în 1000 de alte domenii? Deci, ce rămâne, bun rămas, se folosește pentru altceva”, a explicat și Adina Vălean, europarlamentar, Grupul PPE, Parlamentul European.
”Guvernul s-a pregătit și pentru eventualitatea în care va trebui să preia la bugetul de stat anumite proiecte care nu pot fi recepționate. Dar în PNRR scrie negru pe alb: ceea ce nu este recepționat 100% în august se consideră proiect neeligibil pentru finanțare și, teoretic, pierzi banii respectivi. Acest lucru nu se va întâmpla și cu proiectele de infrastructură de transport, pentru că aici deja am decontat aproape 2 miliarde din PNRR”, a concluzionat Lucian Bode, președintele Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților.
În aceste condiții, autoritățile sunt nevoite să pregătească din timp soluții pentru perioada de după PNRR, astfel încât proiectele importante să fie duse la capăt, chiar și cu finanțare din surse naționale.