Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat marți că România caută soluții alternative pentru finalizarea unor porțiuni din Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), după ce a pierdut finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru aceste proiecte, din cauza problemelor legate de procedurile de achiziție. Pîslaru a anunțat că proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi incluse în PNRR, deoarece nu pot fi terminate până la termenul-limită din august 2026. România urma să acceseze fonduri sub formă de împrumut pentru aceste investiții.
"Lista va deveni publică cum avem memorandumul noii structuri, nu o putem publica încă. Toate proiectele cu probleme de achiziții sau care nu au început. Segmente de autostradă, din probleme de achiziții publice. Este vorba nu de eliminarea completă, ci de reducerea ambiției. A reduce ambiția că nu au fost demarate proiectele la timp. Indicații la acest stadiu sunt. Nu e o surpriză că sunt aceste întârzieri. E datoria mea ca atunci când negocierile sunt la final, trebuie publicată această listă. Autoritățile au recunoscut anumite lucruri. Segmentele din A7 și A8 nu mai sunt prinse în PNRR, încercăm să găsim alternative," a spus ministrul atunci când a fost întrebat despre proiectele care nu se vor mai concretiza.
Pîslaru a explicat că anumite erate la procedurile de achiziție nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), iar în unele cazuri au fost depuse contestații. Potrivit acestuia, în lipsa unor argumente suplimentare din partea autorităților române, Comisia Europeană a concluzionat că aceste proiecte nu îndeplinesc toate condițiile impuse de regulamentele europene.
Se caută surse alternative de finanțare
Ministrul a precizat că România caută surse de finanțare alternativă pentru proiectele prioritare, cum ar fi segmentele de autostradă din A7 și A8, care nu mai sunt prinse în PNRR. Pe de altă parte, a spus ministrul, există proiecte similare în PNRR, pentru segmente de autostradă, care vor fi finanțate integral bani UE.
Referitor la șantierele proiectelor întrerupte, Pîslaru a precizat că se va încerca găsirea unor surse alternative de finanțare pentru ca proiectele să poată fi terminate.
Ministrul a anunțat că proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi incluse în PNRR, deoarece nu pot fi terminate până la termenul-limită din august 2026. România urma să acceseze fonduri sub formă de împrumut pentru aceste investiții.
Pîslaru a avertizat încă din iunie că segmente din Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), finanțate prin PNRR, nu au înregistrat un progres fizic pe construcția respectivă, astfel că nu vor putea fi terminate până anul viitor.
''Sunt segmente din A7, sunt segmente din A8, care nu au încă progres fizic pe construcția respectivă. Așa cum vă puteți imagina, acestea fiind segmente prioritare, deja suntem în discuții - și vă pot confirma că am început încă de ieri- pentru reașezarea surselor de finanțare pe aceste segmente, dar e foarte important să nu ne amăgim că ele pot fi terminate până la sfârșitul anului viitor, când știm că termenele sunt mult peste. Din acest punct de vedere, mi se pare o chestiune de seriozitate să explicăm românilor că vor fi finanțate din alte surse și că nu pot fi finanțate din PNRR'', a explicat Dragoș Pîslaru, la sfârșitul lunii iunie.
"Problemă de credibilitate"
"Problema de credibilitate este sistemică, pentru că România trebuia să facă anumite lucruri începând cu 2021, pe care nu le-a făcut", a precizat ministrul atunci când a fost întrebat despre "dovezile" pe care România trebuie să le prezinte Comisiei Europene cu privire la fezabilitatea proiectelor pe care le poate finaliza până în august 2026.
"Comisia dorește să vadă care este progresul fizic al proiectelor - să ai certificate energetice unde ai făcut reabilitare, dovezi cu hectarele reîmpădurite, la spitale să ai dovezi cu stadiul fizic al lucrărilor", a mai explicat Pîslaru, care a adăugat că aceste documente trebuie adunate de la primăriile din toată țara, care au implementat mii de proiecte cu fonduri europene.
Update 16:20 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a publicat un comunicat de presă în care anunță că "România nu pierde niciun euro din PNRR destinat sectorului transporturilor", după ce Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat marți că România caută soluții alternative pentru finalizarea unor porțiuni din Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8).
"În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat. Mai mult, ajustările financiare necesare – determinate de creșterile de prețuri la materialele de construcție, energie și carburant – vor fi acoperite din fonduri europene, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 64/2022," a precizat ministerul.
Potrivit instituției, proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:
Infrastructură rutieră
- Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
- Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
Infrastructură feroviară
- Toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
- Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MTI a subliniat că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită.
"Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție. Printre acestea se numără: Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației; Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație; Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8); Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania); Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș," a precizat ministerul.
"Toate aceste proiecte vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, a declarat: „Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanțări din bugetul național", mai arată comunicatul MTI.
Ministerul a reiterat că modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor, și că shimbările sunt cauzate de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate.