Update 13:13 Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat marți, într-o conferință de presă, că proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), întrucât nu pot fi finalizate până în august 2026. România urma să se împrumute pentru finanțarea acestor proiecte prin PNRR. Totodată, ministrul a precizat că România are confirmarea că nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă a PNRR, adică din granturile europene.
Pîslaru a declarat că a avut "discuții foarte bune și constructive" cu Celine Gauer, responsabilă în Comisia Europeană cu implementarea PNRR, care au durat trei ore în loc de două ore, cât era programat inițial.
"În acest moment, suntem într-o situație în care cam 6,3 miliarde de euro proiecte sunt, din perspectiva analizelor tehnice, proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până la data de august 2026. Deci vedeți, deja suntem într-o diferență de la 7,8 miliarde, dintre totalul împrumuturilor, adică 15 miliarde, minus 6,3, adică, dacă nu mă înșel, 8,7 miliarde, care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă, și acestea sunt veștile bune, un pachet de reziliență de 540 milioane de euro,, de pregătire a UE, care ține de medicina de urgență," a spus Pîslaru.
"Până la sfârșitul lunii iulie, trebuie să trimitem cover note-ul cu privire la forma revizuită a PNRR, să ne încadrăm până la sfârșitul anului să depunem și să primim suma aferentă cererii de plată 4," a mai precizat ministrul.
"Cea mai bună veste este resetarea modului în care Comisia Europeană lucrează cu noi", a subliniat Pîslaru.
"Problema de credibilitate este sistemică, pentru că România trebuia să facă anumite lucruri începând cu 2021, pe care nu le-a făcut", a precizat ministrul atunci când a fost întrebat despre "dovezile" pe care România trebuie să le prezinte Comisiei Europene cu privire la fezabilitatea proiectelor pe care statul crede că le poate termina până în august 2026.
"Comisia dorește să vadă care este progresul fizic al proiectelor - să ai certificate energetice unde ai făcut reabilitare, dovezi cu hectarele reîmpădurite, la spitale să ai dovezi cu stadiul fizic al lucrărilor", a mai explicat Pîslaru, care a adăugat că aceste documente trebuie adunate de la primăriile din toată țara., care au implementat mii de proiecte cu fonduri europene.
Ce investiții vor fi tăiate de pe listă?
"Lista va deveni publică cum avem memorandumul noii structuri, nu putem publica încă. Toate proiectele cu probleme de achiziții sau care nu au început. De exemplu, segmente de autostradă, din probleme de achiziții publice. Este vorba nu de eliminarea completă, ci de reducerea ambiției. A reduce ambiția că nu au fost demarate proiectele la timp. Indicații la acest stadiu sunt. Nu e o surpriză că sunt aceste întârzieri. E datoria mea ca atunci când negocierile sunt la final, trebuie publicată această listă. Autoritățile au recunoscut anumite lucruri. Segmentele din A7 și A8 nu mai sunt prinse în PNRR, încercăm să găsim alternative," a spus ministrul atunci când a fost întrebat despre proiectele care nu se vor mai concretiza.
Ministrul a mai precizat că România caută surse de finanțare alternativă pentru proiectele prioritare, cum ar fi segmentele de autostradă din A7 și A8, care nu mai sunt prinse în PNRR. Pe de altă parte, a spus ministrul, există proiecte similare în PNRR, pentru segmente de autostradă, care vor fi finanțate integral bani UE.
Referitor la șantierele proiectelor întrerupte, Pîslaru a precizat că se va încerca găsirea unor surse alternative de finanțare pentru ca proiectele să poată fi terminate.
"România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă din PNRR"
Luni, în ședința de Guvern, s-a agreat un pachet de 2,54 miliarde de euro, care cuprinde investiții în câteva domenii-cheie, proiecte despre care Comisia Europeană nu era convinsă că se pot salva, dar pentru care România a reușit să furnizeze argumente că pot fi terminate până în august 2026, a mai precizat ministrul.
Potrivit lui Pîslaru, România are confirmarea că nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă din PNRR.
"Chiar din prima săptămână a acestui Guvern, am prezentat starea de fapt, care fusese recunoscută și de fosta conducere a ministerului, și anume de 7,8 miliarde de euro pe componenta de împrumut, cu risc mare. La nivel tehnic, Comisia Europeană oprise discuțiile cu România, având în vedere că partea română nu voia să asume întârzierile. Partea română nu își asuma faptul că sunt proiecte din PNRR care puteau cădea și aștepta să primească din partea Comisiei Europene un fel de decizie ca să poată motiva că cineva de la Bruxelles ne-a dat jos proiectele. Lucrul acesta este o problemă de atitudine, pentru că Comisia Europeană nu dă jos nimic, ci doar constată întârzierile, faptul că România nu a adus argumente tehnice care să arate că proiectele se mai pot îndeplini până în august 2026, sau probleme legate de achiziții publice și proceduri", a mai explicat Pîslaru.
Pîslaru a adăugat că a existat o coordonare directă din partea prim-ministrului Bolojan, cu privire la o organizare de urgență la nivel de Guvern, pentru a înțelege cum stă România cu implementarea pe fiecare dintre componentele PNRR, pe partea de investiții.
Directorul general din MIPE a fost la Bruxelles săptămâna trecută, iar apoi au avut loc întâlniri între ministerul de linie, MIPE și Comisia Europeană, a explicat acesta. "Am încercat să actualizăm această imagine a Comisiei referitoare la faptul că România nu a oferit nicio justificare pe 7,8 miliarde de euro, pentru a nu fi excluse din PNRR", a mai spus acesta.
"Comisia Europeană nu dă to-do list"
"Comisia Europeană nu impune lucruri, nu dă to-do-list. România are responsabilitatea așezării fiscal-bugetare, lucrurile acestea țin de noi, ca să ne punem casa în ordine. Mai întâi trebuie să îți pui casa în ordine, înainte să vrei rachete. Trebuie să înțelegem că motivele pentru care pachetul fiscal a fost adoptat țin de economie, nu de faptul că be obligă Bruxelles, țin de modul în care poți fi credibil pe diverse tipuri de venituri", a explicat Pîslaru atunci când a fost întrebat dacă Comisia Europeană a cerut României să mărească TVA.
Știre în curs de actualizare
Update 12:19 Întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa PNRR, Celine Gauer, a durat cu 40 de minute mai mult decât era programat, iar mesajul transmis de Gauer a fost unul ferm, și anume că PNRR nu se va prelungi, potrivit surselor Antena 3 CNN.
Totodată, aceasta ar fi stabilit în cadrul întâlnirii cu premierul Ilie Bolojan, că România trebuie să termine toate proiectele până în august anul viitor.
Strategia Guvernului este de a încasa toți banii din granturi, adică fondurile pe care nu trebuie să le dea înapoi Comisiei Europene, aproximativ 8 miliarde de euro, însă România nu a prezentat încă proiecte la Bruxelles pentru a consuma din aceste granturi.
Se vor purta discuții punctuale pe fiecare proiect de investiții, iar cel mai probabil, un acord ferm privind PNRR va fi definitivat abia în septembrie, la Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN).
Există riscul ca România să piardă până la 6 miliarde de euro din componenta de împrumuri a PNRR, care au dobânzi mici, și care ar fi putut ajuta statul român să finalizeze diverse proiecte de infrastructură, sau chiar spitale.
Comisia Europeană a cerut să fie făcute reformele pe care România s-a angajat să le facă, să fie menținut acest prim pachet fiscal, si să se găsească o soluție pentru reforma pensiilor speciale și să curețe companiile de stat de sinecuri.
Primele anunțuri după aceste negocieri purtate cu oficialii Comisiei Europene vor fi făcute de Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Știrea inițială:
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit marți cu Celine Gauer, șefa PNRR. Discuțiile au avut loc la Palatul Victoria, de la ora 9.00. Oficialii de la Bruxelles au discutat până acum cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și cu ministrul fondurilor europene Dragoș Pâslaru şi au transmis Guvernului că reforma fiscală este o condiție esențială pentru a accesa banii din PNRR.
Mai mult, oficialii de la Bruxelles cer în continuare Guvernului de la București să curețe companiile din energie de sinecuri.
Tot astăzi, Ilie Bolojan va discuta şi cu S&P, a doua agenție de rating despre măsurile de austeritate.
În ciuda taxelor impuse, România nu scapă de riscul de a fi retrogradată. Agențiile de rating vor să vadă că Guvernul poate strânge la buget banii pe care a anunțat că îi va încasa în plus din taxe.
Aproximativ 6 miliarde de euro din PNRR ar putea pierde țara noastră pentru că nu a finalizat la timp investițiile asumate. Statul va fi nevoit să caute surse de finanțare pentru proiectele pe care le scoate din PNRR.
Din cele 27 de spitale, prevăzute inițial în PNRR, Guvernul ar mai putea păstra doar 5.
Comisia Europeană a reproșat Guvernului întârzierea reformei fiscale, îndeplinirea parțială a reformei pensiilor speciale și incapacitatea de a numi în mod transparent șefi la companiile din energie.
Cererea nr 4 de plată din PNRR ar trebui depusă până la finalul anului, însă România înregistrează încă restanțe din cererea nr 3.
Ştiri video recomandate
