Cum reacționează instituțiile europene și cum pot ajuta în prevenirea dezinformării

Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European, a subliniat necesitatea unor mecanisme mai eficiente din partea instituțiilor europene pentru a combate dezinformarea și ingerințele externe în campaniile electorale. El a punctat lipsa de coordonare a autorităților române în gestionarea acestor probleme și subliniază exemplul Republicii Moldova, care a demonstrat o abordare mai eficientă în fața acestor provocări.

"Există reglementări în vigoare care ar permite statelor membre să reacționeze, însă, în cazul României, acestea nu au funcționat. Nu am fost capabili să ne coordonăm suficient și să avem o reacție rapidă", a afirmat Victor Negrescu sâmbătă, la BeEU.

Acesta a dat drept exemplu situaţia Republicii Moldova, care "a demonstrat că se poate face mai bine în gestionarea unor astfel de situații".

"Republica Moldova a demonstrat că se poate face mai bine în gestionarea unor astfel de situații. Maia Sandu ne-a prezentat un raport complet privind ingerințele străine în campania din Moldova și modul în care au fost folosite instrumentele online, un raport extraordinar", spune el.

Vicepreşedintele a încheiat spunând că "Executivul European trebuie să dezvolte mecanisme mult mai eficiente".

"Instituțiile europene trebuie să învețe să fie mai eficiente. Este păcat de mecanismele dezvoltate. Putem bloca rețelele sociale, putem avea un dialog direct cu oamenii care filtrează acest tip de conținut, putem identifica sursele financiare folosite în campaniile electorale. În cazul României există suspiciuni că au fost folosite ilegal sume importante de bani. Acum avem o reacție, însă cred că Executivul European trebuie să dezvolte mecanisme mult mai eficiente", susţine Negrescu.