„D-rex”, ciuperca uriașă descoperită în pădurile Chinei, care s-a născut la scurt timp după dispariția dinozaurilor

În pădurile din provincia Yunnan, din sudul Chinei, cercetătorii au dat peste o ciupercă atât de mare încât i-au pus un nume pe măsură: Dianjunus rex, sau, mai pe scurt, „D-rex”. Partea ei vizibilă poate ajunge la 50 de centimetri înălțime și poate cântări peste două kilograme, ceea ce o face cea mai mare reprezentantă cunoscută a unui grup uriaș de ciuperci numit ascomicete, scrie Phys.org.

„Această specie remarcabilă reprezintă o nouă familie de ciuperci, Dianjunaceae, și oferă o perspectivă rară asupra evoluției formelor extreme ale corpului la ciuperci”, a declarat Indunil C. Senanayake, cercetător la Institutul de Botanică din Kunming și unul dintre autorii studiului, publicat în revista Frontiers in Fungal Biology.

„Descoperirea arată cât de mult din biodiversitatea ciupercilor rămâne încă de descoperit în pădurile din Asia de Est”, mai spune acesta.

O ciupercă altfel decât ne-o imaginăm

Când ne gândim la ciuperci, cei mai mulți dintre noi ne imaginăm forma clasică, cu picior și pălărie. „D-rex” nu arată deloc așa. Face parte din ascomicete, cel mai numeros grup de ciuperci de pe planetă, cu peste 64.000 de specii, care nu formează ciuperci propriu-zise. În locul lor, ascomicetele cresc niște structuri în care se află săculeți minusculi plini cu spori, adică „semințele” din care se nasc ciuperci noi.

În cazul lui „D-rex”, aceste structuri sunt niște formațiuni mari, albicioase, care se ridică vertical din pământ. Cercetătorii le-au găsit atât în pădurile de conifere din apropierea localităților Damaidi și Yipinglang, cât și într-o pădure tropicală de lângă Nanbang. Ciuperca crește pe rădăcinile unui copac numit stejar de plută chinezesc.

O specie, un gen și o familie nouă

Oamenii de știință au adus probele în laborator, au studiat cu atenție felul în care arată ciuperca și i-au descifrat întregul material genetic. Rezultatele i-au surprins: nu era vorba doar de o specie nouă, ci de un grup cu totul nou, atât de diferit de celelalte ciuperci cunoscute încât a primit o familie proprie, Dianjunaceae.

Numele ales trimite la dimensiunile ei impresionante, „rex” însemnând „rege” în latină, dar și la Dian, un regat antic care a existat cândva în această regiune a Chinei. Cea mai apropiată rudă cunoscută a lui „D-rex” este o ciupercă ce crește pe lemnul mort al copacilor din emisfera nordică.

Familia din care face parte „D-rex” este cunoscută pentru capacitatea de a produce substanțe care descompun lemnul, așa că cercetătorii cred că și această ciupercă se hrănește, cel mai probabil, cu lemn mort.

Născută după apocalipsa dinozaurilor

Analizând ADN-ul ciupercii și comparându-l cu cel al altor sute de specii, cercetătorii au putut estima, ca într-un fel de „ceas genetic”, când a apărut acest grup.

Rezultatul: acum aproximativ 65 de milioane de ani, adică la doar un milion de ani după catastrofa care a dus la dispariția dinozaurilor și a unei mari părți din plantele și animalele de pe Pământ.

Momentul nu pare întâmplător.

„Această cronologie ridică o posibilitate interesantă. După extincția în masă, pădurile au trecut prin schimbări dramatice, inclusiv apariția bruscă a unor cantități mari de material vegetal mort”, crede Senanayake. „Pentru ciupercile care descompun lemnul, o asemenea perturbare a mediului ar fi putut crea noi oportunități ecologice”.

De ce a crescut atât de mare

Până acum, cele mai mari ascomicete cunoscute aveau între 20 și 30 de centimetri, așa că „D-rex” depășește de departe recordul. Cercetătorii au și o explicație posibilă.

„Un corp de fructificare care se înalță deasupra vegetației și resturilor din jur ar putea avea o dispersie mai bună a sporilor prin vânt în pădurile dese. Totuși, o structură atât de mare presupune o investiție substanțială de energie, ceea ce sugerează că această strategie a evoluat probabil doar acolo unde beneficiile ecologice au depășit costurile”, a emis ipoteza Senanayake.

Astfel, cu cât ciuperca este mai înaltă, cu atât vântul îi poate duce sporii mai departe, peste vegetația deasă a pădurii. Doar că a crește atât de mare costă multă energie, iar asta merită doar în anumite condiții.

Pădurile Chinei ar putea ascunde și alte surprize

Cercetătorii sunt convinși că „D-rex” nu va fi ultima descoperire de acest fel din sudul Chinei.

„Această regiune combină o diversitate excepțională a habitatelor, stabilitatea climatică și interacțiuni biotice complexe, care favorizează diversificarea ciupercilor. Istoric însă, diversitatea fungică din aceste ecosisteme a fost subestimată din cauza dificultăților logistice ale prelevării de probe pe teren, a caracterului sezonier și greu de observat al fructificării ciupercilor și a accentului pus, de-a lungul timpului, pe ciupercile cu importanță economică”, a declarat Senanayake.