Liderii europeni au căutat un negociator suficient de influent încât să poată discuta de la egal la egal cu Vladimir Putin și Donald Trump, să obțină o pace echitabilă pentru Ucraina și, în același timp, să apere interesele de securitate ale Europei. Problema este că o asemenea persoană s-a dovedit imposibil de găsit. După săptămâni de discuții, liderii reuniți vineri la Dublin au decis că Europa va fi reprezentată la negocierile de pace de o echipă formată din cinci țări, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene.
Diplomații și oficialii implicați în discuții ajunseseră deja la concluzia că niciun politician nu ar putea reprezenta singur toate interesele Europei. Subiectul a provocat dezbateri în capitalele europene, mai ales în condițiile în care negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina avansează, iar europenii încearcă să obțină un loc la masa discuțiilor.
Ideea numirii unui singur reprezentant avea, totuși, avantajele ei. Un lider cunoscut și respectat ar fi putut transmite un mesaj de unitate și forță, iar negocierile cu Rusia, Statele Unite și Ucraina ar fi fost mai ușor de coordonat.
Chiar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut săptămâna aceasta ca Europa să decidă cât mai repede cine o va reprezenta. El a sugerat că ar prefera o singură persoană și a lăsat să se înțeleagă că are deja un nume în minte, fără să îl dezvăluie.
Liderii europeni au ales însă altă variantă. La summitul de vineri de la Dublin, au stabilit ca negocierile să fie gestionate de așa-numitul grup E5, format din Germania, Franța, Polonia, Italia și Regatul Unit, împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European.
De ce Europa nu are nevoie, deocamdată, de un singur negociator
Discuțiile despre cine ar trebui să reprezinte Europa au devenit o preocupare importantă la Bruxelles, dar diplomații spun că această dezbatere a ignorat două aspecte esențiale.
Primul este că negocierile de pace nu au ajuns încă la nivelul liderilor politici.
Discuțiile desfășurate săptămâna aceasta la Abu Dhabi au fost unele tehnice, între oficiali de rang înalt. Vladimir Putin, Volodimir Zelenski și Donald Trump nu au participat. Rusia a trimis un consilier de la Kremlin, iar Ucraina a fost reprezentată de șeful serviciului său de informații.
Dacă aceste negocieri vor duce la progrese, liderii politici vor intra, cel mai probabil, în discuții într-o etapă ulterioară. Tot ei ar urma să semneze eventualele acorduri de pace.
În acel moment, nimic nu împiedică participarea mai multor președinți sau premieri europeni, fie ca semnatari, fie ca garanți ai înțelegerii.
Deocamdată, atât reprezentanții Ucrainei, cât și mediatorii americani consideră că următorul pas ar trebui să fie participarea Europei la discuțiile tehnice cu Rusia, nu alegerea unui lider care să negocieze direct cu Putin.
„Europa nu este un superstat”. De ce niciun lider nu poate vorbi în numele tuturor
Al doilea obstacol este chiar modul în care funcționează Europa. Statele europene au interese diferite, iar deciziile importante privind securitatea nu pot fi luate de o singură persoană.
De exemplu, Comisia Europeană nu poate negocia singură viitorul sistemului de securitate al continentului. Aceste decizii țin de statele europene și de membrii NATO.
În schimb, NATO sau guvernele de la Paris și Berlin nu pot decide singure asupra sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei ori asupra aderării Ucrainei la UE. Aceste subiecte implică instituțiile europene și procedurile de decizie ale Uniunii.
În plus, este greu de imaginat că Germania, Franța și Regatul Unit, cele trei mari puteri economice și militare europene cunoscute drept E3, ar accepta ca o singură instituție sau organizație să negocieze toate aceste chestiuni în numele lor.
„Motivul pentru care Europa nu a găsit o persoană care să o reprezinte în întregime este că Europa nu este un superstat”, a explicat un diplomat european.
Acesta a amintit că negocierile privind Ucraina privesc nu doar țările membre ale UE, ci și state precum Regatul Unit, Norvegia, Turcia sau Republica Moldova.
„Cine poate promite trupe pe teren în numele restului Europei? Cine poate oferi miliarde pentru finanțare? Este dificil”, a spus diplomatul.
Din acest motiv, mai mulți oficiali implicați în negocierile de la Abu Dhabi au ajuns la concluzia că Europa trebuie reprezentată de o echipă, în care fiecare membru să se ocupe de anumite subiecte. O asemenea colaborare există deja între europeni, dar până acum reprezentanții lor nu au participat direct la principalele discuții cu Rusia.
Ce urmărește Putin la negocierile de pace
Dincolo de alegerea negociatorilor, Europa are de rezolvat o problemă și mai importantă: ce poziție comună va avea în discuțiile cu Moscova.
„Ceea ce spunem efectiv este mai important decât cine se află în sală”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, înaintea reuniunii de vineri.
Statele Unite și Ucraina vor ca europenii să participe la negocieri deoarece consideră că o discuție despre viitorul securității continentului ar putea determina Rusia să fie mai dispusă la compromisuri.
Moscova nu urmărește doar obținerea unui acord privind Ucraina, ci și schimbarea regulilor de securitate din Europa.
Vladimir Medinski, principalul negociator rus, a declarat că tocmai acest subiect s-a aflat în centrul discuțiilor de la Abu Dhabi. Potrivit lui, războiul din Ucraina a arătat că sistemul de securitate construit după conferințele de la Ialta și Potsdam, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, nu mai funcționează corespunzător.
Reprezentanții Ucrainei au observat că poziția rigidă a negociatorilor ruși s-a mai relaxat atunci când aceștia au înțeles că ar putea discuta despre cererile mai ample ale Moscovei privind securitatea europeană.
Problema este că europenii nu au participat la aceste discuții, deși deciziile ar putea afecta direct securitatea țărilor lor.
Europa nu se înțelege nici asupra momentului în care trebuie discutate cererile Rusiei
Una dintre cele mai dificile întrebări este când ar trebui acceptată o discuție despre schimbarea sistemului de securitate european, așa cum cere Moscova. Pentru țările europene, miza este uriașă. Negocierile ar putea viza inclusiv poziționarea trupelor NATO, prezența militară aliată în anumite state și mecanismele prin care Rusia și Occidentul ar urma să discute problemele de securitate.
Unii dintre oficialii apropiați negocierilor consideră că Moscovei i s-ar putea oferi posibilitatea de a discuta aceste subiecte, fără ca ele să devină neapărat parte din acordul final de pace pentru Ucraina.
În interiorul Uniunii Europene există însă opinii diferite despre ordinea în care ar trebui purtate negocierile. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că viitorul sistemului de securitate al Europei nu trebuie discutat înainte de încheierea unui acord de pace pentru Ucraina.
Cu alte cuvinte, mai întâi trebuie stabilite condițiile pentru oprirea războiului și abia apoi pot începe negocierile despre NATO, desfășurarea trupelor și viitoarea relație de securitate cu Rusia.
La Abu Dhabi însă, oficialii europeni au transmis că ar putea accepta desfășurarea în paralel a celor două procese: negocieri pentru pacea din Ucraina și discuții despre viitorul securității europene.
Diferențele de opinie arată cât de greu le este liderilor europeni să ajungă la o strategie comună. Unele state consideră că dialogul direct cu Putin este necesar, în timp ce altele au rezerve serioase față de o asemenea abordare.
Mai există și o incertitudine importantă: nu este clar dacă Rusia va accepta, în cele din urmă, participarea Europei la negocieri.
Joi seară, reprezentanții americani au afirmat că Vladimir Putin și-a dat acordul pentru implicarea europenilor. Vineri însă, Kremlinul a pus sub semnul întrebării această informație. La finalul discuțiilor de la Abu Dhabi, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și unul dintre principalii reprezentanți americani implicați în negocieri, a recunoscut cât de dificilă este situația.
„Dacă Europa ar reuși să identifice o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât să-i convingem pe ruși să accepte participarea europenilor la negocieri”, a declarat Kushner.
În cele din urmă, liderii europeni au renunțat la ideea unui negociator unic și au ales o echipă formată din cinci țări și reprezentanți ai UE. Rămâne însă de văzut dacă vor reuși să ajungă la o poziție comună în privința cererilor Rusiei și, mai ales, dacă Moscova îi va accepta la masa negocierilor.