Deficitul bugetar a ajuns la 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025. Suma este cu 4 miliarde de lei mai mare față de 2024

Deficitul bugetar s-a situat la 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025, comparativ cu 3,41% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor.

Deși procentul din PIB este mai mic decât anul trecut, suma este mai mare cu 4 miliarde.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 64,23 miliarde lei, respectiv 3,39% din PIB faţă de deficitul de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024”, se menţionează în documentul publicat de MF.

După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, respectiv 55,97 miliarde de lei.

Ce este deficitul bugetar

Deficitul bugetar înseamnă că cheltuielile statului sunt mai mari decât veniturile acestuia într-o anumită perioadă, de obicei un an.

Mai simplu spus, statul cheltuiește mai mulți bani decât încasează din taxe, impozite și alte surse.

Exemplu de deficit bugetar:

• Venituri ale statului: 100 miliarde lei
• Cheltuieli ale statului: 120 miliarde lei
• Deficit bugetar: 20 miliarde lei

Ce face statul când are deficit?

• Se împrumută, de obicei prin emiterea de obligațiuni.
• Poate reduce cheltuielile sau crește taxele (în teorie) ca să echilibreze bugetul.

De ce contează deficitul?

• Un deficit mic poate ajuta economia (de exemplu, în perioade de criză).

• Un deficit mare și constant poate duce la datorii publice mari, dobânzi mai mari, și instabilitate economică.

România primește răgaz de la UE pentru măsurile fiscale anti-deficit

România are termen până pe 15 octombrie să anunțe măsuri concrete pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, a anunțat luni Consiliul Uniunii Europene, potrivit Agerpres. Până atunci, Guvernul trebuie să prezinte un plan clar prin care să arate cum va corecta dezechilibrele financiare, se precizează într-un comunicat transmis luni. România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor publice în următorii ani, astfel încât să poată ieși din procedura de deficit excesiv până în 2030, mai arată documentul.

Consiliul Uniunii Europene a publicat luni o recomandare importantă pentru România, care trebuie să reducă deficitul bugetar excesiv. Pentru a ieși din această procedură, România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor publice la cel mult 2,8% din PIB în 2025 și 2,6% în 2026. Totodată, țara are termen până pe 15 octombrie să adopte măsuri concrete și să prezinte un plan clar pentru corectarea situației financiare.

Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale perioada 2025 – 2028 prevede măsuri de reducere a cheltuielilor publice și reduceri de personal de cel puțin 20% în administrația centrală. De asemenea, vor fi plafonate salariile în autoritățile autofinanțate. CASS va fi aplicat la pensiile de peste 4.000 de lei, iar impozitul pe dividende și profit va crește la 16%, se arată în documentul obținut de Antena 3 CNN.

Deficitul trebuie redus mai repede, cheltuielile plafonate până în 2030

Potrivit Consiliului, pentru a ieşi din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creştere a cheltuielilor nu depăşeşte 2,8% din PIB în 2025 şi 2,6% din PIB în 2026. Totodată, Consiliul a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca ţara să adopte acţiuni efective şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.

Pentru anii următori, Consiliul recomandă ca creșterea cheltuielilor să rămână sub 4,6% în 2027, apoi să scadă treptat până la 4% în 2030. Această strategie este menită să reducă treptat deficitul bugetar, care ar trebui să ajungă sub limita stabilită până în 2030.

Potrivit sursei citate, această traiectorie revizuită este "consistentă cu o îmbunătăţire minimă anuală de cel puţin 0,5% din PIB a balanţei structurale şi asigură că deficitul guvernamental general va fi adus sub valoarea de referinţă conform termenului iniţial de corectare în 2030".

Ca urmare a faptului că România nu a urmat planul inițial, măsurile pentru corectarea finanțelor trebuie aplicate mai repede. Astfel, ajustările bugetare vor fi mai mari în 2025 și 2026, cu o reducere a deficitului de aproximativ două puncte procentuale pe an, iar în anii următori ajustările vor fi mai mici, de circa un punct procentual pe an. Aceste schimbări vor fi susținute de reforme importante, cum ar fi modificarea regulilor fiscale, pentru a asigura că datoria publică scade sub 60% din PIB pe termen mediu, adaugă Consiliul.

Pe baza traiectoriei prevăzute în această recomandare, deficitul guvernamental înregistrat de România ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024, până la 2,8% din PIB în 2030. Datoria guvernamentală ar urma să continue să se majoreze, de la 54,8% din PIB la finele lui 2024, până la 62,3% din PIB la finele lui 2028, pentru ca ulterior să scadă la 61,1% din PIB în 2030.

"Respectarea ratelor maxime de creştere ale cheltuielilor nete recomandate, stabilite de traiectoria corectivă, ar trebui să asigure o corecţie durabilă a deficitului excesiv, în timp ce măsuri concrete ar trebui să fie orientate spre îmbunătăţirea calităţii şi a componenţei finanţelor publice, menţinerea investiţiilor şi consolidarea potenţialului de creştere al economiei. Reformele de natură fiscală şi economică mai largă ar trebui să îmbunătăţească potenţialul de creştere şi de rezilienţă al economiei într-un mod sustenabil şi să sprijine sustenabilitatea fiscală", se precizează în documentul citat, potrivit Agerpres.

Recomandări pentru un control strict al cheltuielilor curente

Cu toate acestea, având în vedere recenta deteriorare a poziţiei fiscale a României, Consiliul este de părere că amploarea reformelor, în special a celor care au un impact direct asupra perspectivei fiscale şi a sustenabilităţii datoriei, trebuie extinsă. "Viitoarea reformă fiscală ar trebui să urmărească generarea de venituri suplimentare semnificativ mai mari decât 1,7% din PIB, aşa cum era prevăzut în plan. Pentru a contribui la redresarea situaţiei fiscale, vor fi necesare şi măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea administrării şi colectării impozitelor şi pentru a asigura un control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor din sectorul public", subliniază forul european.

Data de 15 octombrie 2025 a fost stabilită drept termen limită până la care România trebuie să adopte acţiuni efective şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv.

Cum s-a ajuns aici

Consiliul ECOFIN a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României la 3 aprilie 2020.

La începutul acestui an, în 21 ianuarie, ECOFIN a aprobat Planul Bugetar-Structural al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, prin care a fost a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum şi reformele şi investiţiile propuse.

Potrivit ministrului Finanţelor de la acea vreme, Tanczos Barna, planul fiscal bugetar urmăreşte stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investiţiilor publice - peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 şi creând premisele sustenabilităţii finanţelor publice.

România a primit, în ianuarie, recomandări de menţinere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creşterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 şi 3,9% în 2030) şi încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB. După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, amintește Agerpres.

Analiștii CFA România au anunțat că estimează o creștere economică modestă pentru 2025, dar avertizează că, în contextul incertitudinilor fiscale și al unui deficit bugetar ridicat, România ar putea intra în recesiune. Deși încrederea analiștilor în economie a crescut în luna mai, riscurile rămân semnificative.