Devenim nervoși când termometrul trece de 35°C. Concluziile unui studiu pe un miliard de postări online

Dacă te simți mai iritat pe caniculă, nu ești singur. Cercetări recente arată că încălzirea globală ar putea fi responsabilă pentru dispoziția ta proastă. Folosind date de pe rețelele sociale, cercetători de la MIT și din alte instituții au urmărit emoțiile exprimate online și le-au corelat cu zilele de căldură extremă, scrie Euronews.

Au analizat 1,2 miliarde de postări de pe X (fostul Twitter) și Weibo din 157 de țări, timp de un an. Fiecărei postări i s-a atribuit un scor al sentimentului, de la 0,0 (foarte negativ) la 1,0 (foarte pozitiv).

Rezultatul: când temperaturile trec de 35°C, starea colectivă se deteriorează – mai accentuat în țările cu venituri mici (cu 25% mai multe mesaje negative), dar vizibil și în țările bogate (cu 8% mai multe mesaje negative).

„Rețelele sociale ne oferă o fereastră fără precedent către emoțiile umane, dincolo de culturi și continente”, a spus Jianghao Wang, coautor al studiului și cercetător la Academia Chineză de Științe.

Efectul negativ al căldurii asupra dispoziției este de trei ori mai puternic în țările sărace față de cele bogate, subliniind importanța adaptării la schimbările climatice.

Căldura ne face mai nervoși?

Nu este primul studiu care face legătura între temperaturile ridicate și stările negative. În anii ’80, cercetările arătau că șoferii claxonau mai mult la temperaturi înalte, mai ales dacă nu aveau aer condiționat.

Un alt studiu a demonstrat că până și jurnaliștii folosesc un limbaj mai negativ atunci când este foarte cald – cum s-a întâmplat în presa de la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008.

Consecințele pot fi însă mai grave decât simpla iritabilitate. Numeroase cercetări din ultimele cinci decenii au evidențiat legătura dintre criminalitatea violentă și temperaturile ridicate.

Un studiu din 2019 arăta că peste 30% dintre cele 137 de crime comise în Grecia Centrală și de Nord între 1995–2004 au avut loc în zile cu medii de peste 25°C. Un alt studiu din anii ’80 a corelat revoltele și răscoalele din perioada 1791–1880 cu lunile de vară, indiferent de emisferă.

De asemenea, există un risc mai mare de suicid în zilele foarte calde, potrivit unui studiu din 2018. Explicațiile variază: unii cercetători cred că vremea fierbinte modifică nivelurile de serotonină (substanță chimică a creierului care influențează fericirea și anxietatea), alții o pun pe seama creșterii testosteronului, care ne-ar face mai agresivi.

Important de reținut: majoritatea studiilor arată o corelație, nu neapărat o cauzalitate directă între căldură și dispoziție. Pot exista și alți factori.

Cum ar putea arăta viitorul?

Folosind modele climatice pe termen lung, cercetătorii au estimat că, până la sfârșitul secolului, temperaturile în creștere ar putea duce la o scădere de 2,3% a sentimentului global, chiar și presupunând o adaptare treptată.

„Este clar acum, cu studiul nostru și altele anterioare, că vremea influențează dispoziția la nivel global”, a spus Nick Obradovich, coautor și cercetător la MIT.

Totuși, studiul subliniază și limitele: utilizatorii de social media nu reflectă întreaga populație, iar grupele cele mai vulnerabile (copii mici și vârstnici) sunt slab reprezentate. Asta înseamnă că impactul emoțional real ar putea fi chiar mai mare.

Dacă infrastructura ne poate proteja de efectele fizice ale căldurii, înțelegerea și gestionarea impactului emoțional devine la fel de necesară în fața crizei climatice.