Antena 3 CNN › Externe › Estonia ia măsuri urgente pentru un posibil război cu Rusia. Mută trupe de elită la graniță și e gata de "apărare activă"

Estonia ia măsuri urgente pentru un posibil război cu Rusia. Mută trupe de elită la graniță și e gata de "apărare activă"

G.M.
1 minut de citit Publicat la 13:22 05 Oct 2026 Modificat la 13:22 05 Oct 2026
Estonia mută trupe de elită la graniță și e gata de "apărare activă". FOTO: Getty Images

Estonia va muta trupe de elită mai aproape de granița cu Rusia, unde vor fi staționate permanent, și își schimbă strategia pentru a putea respinge un eventual atac încă de la frontieră, au declarat oficialii și militarii estonieni pentru Financial Times.

"Trebuie să apărăm țara de la graniță și să câștigăm încă din primele lupte", a declarat colonelul Tarmo Kundla, comandantul Brigăzii 1, principala unitate de luptă a armatei estoniene. 

Brigada va fi mutată din Tapa în Johvi, la aproximativ 50 de kilometri de Rusia. La Narva se construiește o altă bază, pentru 200 de militari, care va putea găzdui încă 800 în situații de criză.

Armata și serviciile de informații estoniene nu cred că Rusia intenționează să înceapă un război pe scară largă cu NATO în următorii doi ani. Autoritățile se tem însă de un atac limitat, prin care Moscova ar putea testa reacția Alianței. Un posibil scenariu este ocuparea orașului Narva, unde majoritatea locuitorilor vorbesc rusa.

Evoluția războiului din Ucraina rămâne principala sursă de incertitudine. Un armistițiu ar putea permite Rusiei să mute zeci de mii de militari cu experiență de luptă spre granițele sale vestice. "Ne temeam de război. Acum ne temem de sfârșitul războiului", a spus pentru FT un oficial de rang înalt din serviciile de informații estoniene.

În mai, guvernul estonian a introdus conceptul de "apărare activă" în strategia de securitate națională. Acesta presupune oprirea unui eventual atac chiar la granița cu Rusia. În ultimul an, Estonia a semnat contracte pentru nouă sisteme americane HIMARS, inclusiv rachete M57 care pot lovi ținte aflate la până la 300 de kilometri, și nouă sisteme sud-coreene Chunmoo, cu o rază de acțiune similară. 

Potrivit FT, cheltuielile militare ale țării au crescut în acest an cu 42%, la 2,4 miliarde de euro, adică 5,4% din PIB.

Vladimir Putin a susținut în septembrie că Rusia nu are motive să atace țările europene. El a numit avertismentele privind amenințarea rusă o "provocare" și o încercare deliberată de a amplifica tensiunile.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia nu reprezintă în prezent o amenințare imediată pentru statele Alianței. El a spus că un eventual atac ar fi precedat de o concentrare vizibilă de trupe la granițele Finlandei și ale statelor baltice. Rutte a subliniat însă că Rusia nu are "nicio șansă" să învingă NATO într-un conflict deschis.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole