Guvernul Bolojan a adoptat, marți, memorandumul pentru semnarea, de către România, a acordului comercial UE-Mercosur, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu. După semnarea documentului, pasul următor este ratificarea acordului de către Parlamentul României. Dacă parlamentarii resping la vot controversatul tratat comercial, atunci acesta nu va mai intra în vigoare, a declarat Dogioiu.
Memorandumul a fost adoptat, marți seara, într-o ședință extraordinară de Guvern.
„A fost aprobat memorandumul cu tema semnarea de către România a Acordului de parteneriat UE-MERCOSUR, dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de-o parte, şi Piaţa Comună a Sudului, Republica Argentina, Republica Federativă a Braziliei, Republica Paraguay şi Republica Orientală a Uruguay, pe de altă parte. Practic, Memorandumul prevede aprobarea semnării de către România, în nume naţional, a acordului de parteneriat UE-MERCOSUR, în contextul în care respectivul acord a fost deschis spre semnare de către statele membre, cu posibilitatea semnării la 25 martie şi respectiv 1 aprilie 2026”.
Odată cu adoptarea acestui memorandum acordul va intra în vigoare „efectiv, dar provizioriu, de la 1 mai, cu toate clauzele lui, inclusiv cu elementele de regulament prin care se acordă protecția pentru producătorii interni.
Cum funcționează mecanismul de salvagardare
Ioana Dogioiu a explicat și care sunt măsurile din acest acord prin care femierii și agricultorii români sunt protejați.
„Este vorba de existenţa unui regulament care include un mecanism de salvagardare, care poate intra în vigoare încă din perioada de aplicare provizorie, adică cea care începe de la 1 mai. Deci, care sunt măsurile concrete care sunt incluse în regulamentul privind mecanismul de salvagare? Pieţele produselor agricole sensibile sunt monitorizate în permanenţă de Comisia Europeană, în ceea ce priveşte tendinţele importurilor şi exporturilor, producţia şi evoluţia preţurilor, evaluarea rapida situaţiei pieţii, pe baza acestei monitorizări.
Furnizarea de către Comisia Europeană către Consiliu şi către Parlamentul European a unui raport de monitorizare, la cel puţin fiecare şase luni, pentru a evalua impactul importurilor, inclusiv asupra uneia sau mai multor state membre ale UE.
Iniţierea rapidă inclusiv la solicitarea unui singur stat membru sau oricărei persoane juridice sau asociaţii care acţionează în numele industriei UE active în sectorul în cauză. Iniţierea rapidă a unei anchete în cazul în care există suficiente dovezi, la prima vedere, cel puţin, în privinţa unor distorsiuni pe piaţă.
Impunerea de măsuri rapide, măsuri de salvgardare provizorii în termen de maximum 21 de zile, în cazul unei creşteri de peste 5% faţă de anul precedent a importurilor, în condiţii preferenţiale sau unei scăderi de peste 5% faţă de anul precedent a preţului mediu de import pentru un anumit produs din Mercosur.
Finalizarea oricărei anchete privind măsurile de salvgardare cât mai rapid posibil, cu scopul de a lua o decizie finală, în termen de maximum 4 luni. Impunerea de măsuri de salvgardare adecvate, pe o durată maximă de 4 ani, inclusiv în perioada de aplicare provizorii, atunci când dovezile arată că importurile preferenţiale din Mercosur cauzează sau ameninţă să cauzeze prejudicii grave industriei UE, inclusiv în cazul în care aceasta poate fi concentrată geografic într-unul sau mai multe state membre UE.
Acesta este regulamentul privind mecanismul de salvgardare, cu condiţiile lui, care se aplică, repet, şi în această perioadă provizorie de aplicare”, a menţionat Ioana Dogioiu.
Aviz negativ de la Agricultură pentru memorandum
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a avizat negativ documentul, dar nu a luat cuvântul la ședință, a declarat Ioana Dogioiu. În ceea ce privește avizul de la Ministerul Justiției, acesta a fost pozitiv, dar cu observații.
„Domnul ministru a participat la şedinţa de guvern, avizul ministerului a fost negativ, avizul Ministerului justiţie a fost pozitiv cu observaţii. Domnul ministru Barbu nu a luat cuvântul în şedinţa de guvern, deci nu am alte detalii a vă oferi”, a spus Dogioiu.
În ceea ce privește acuzațiile social-democraților că acest memorandum a fost ținut „la secret”, Dogioiu a spus că „acordul era cunoscut”.
„Sigur, a existat o anumită celeritate. Acordul era cunoscut, nu este secret, putea fi consultat de oricine. Este un memorandum care prevede aprobarea semnării, pentru a se putea trece rapid la semnare la antiaprilie. Nu văd ce a fost secret, câtă vreme memorandumul e cunoscut, acordul e cunoscut. Memorandumul este o aprobare a semnării”, a arătat Dogioiu.
Despre avizul negativ al Ministerului Agriculturii, Ioana Dogioiu a menţionat că România a avut o poziţie absolut consecventă din acest punct de vedere, încă de la Consiliul Uniunii Europene care a decis semnarea acestui acord.
Ce se întâmplă dacă Parlamentul nu ratifică Acordul UE-Mercosur
După semnarea Acordului de către România, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Economiei vor elabora proiectul de lege pentru ratificarea acordului de către Parlamentul României. Dacă senatorii și deputații resping acordul, atunci acesta nu va intra în vigoare.
„Neratificarea unui acord de către Parlamentul României sigur că este o eliminare a acordului respectiv. De aceea se şi numeşte o intrare provizorie în aplicare acestui acord de la 1 mai sub rezerva acestor ratificări şi vom vedea ce se va întâmpla. Un acord care nu este ratificat de Parlamentul României nu are cum să rămână în vigoare”, a menţionat Dogioiu, subliinind că vorbeşte despre acordul Mercosur şi cu toate clauzele lui.
Uniunea Europeană a notificat, săptămâna trecută, oficial statele Mercosur că Acordul comercial interimar UE–Mercosur, se va aplica provizoriu de la 1 mai. Acest mecanism permite reducerea tarifelor și facilitarea comerțului încă din 2026, fără a aștepta finalizarea tuturor procedurilor legislative în fiecare stat membru al Uniunii Europene.
Aplicarea provizorie va permite eliminarea tarifelor pentru anumite produse încă din prima zi și va crea un cadru mai predictibil pentru comerț și investiții. Astfel, companiile, consumatorii și fermierii din UE vor putea beneficia rapid de avantajele acordului, în timp ce sectoarele sensibile vor fi protejate prin mecanisme de siguranță.