Guvernul premierului israelian, Benjamin Netanyahu, a rămas fără majoritate în parlament după ce unul dintre partidele din coaliție și-a anunțat retragerea de la guvernare, relatează Euronews. Instabilitatea politică vine în contextul în care Israelul și Hamas discută posibilitatea unui nou armistițiu în Gaza.
Shas, un partid ultra-ortodox care a acționat multă vreme ca o „balama” politică în Israel a anunțat, miercuri, că va părăsi guvernul Netanyahu. Formațiunea îi reproșează lui Netanyahu că nu vrea să sprijine o lege prin care votanții săi, evrei ultra-ortodocși, să nu mai fie încorporați în armată.
„În această situație, este imposibil să mai rămânem în guvern și să fim parteneri”, a declarat ministrul Michael Malkieli, care reprezenta această formațiune în guvernul Netanyahu.
Totuși, Shas a precizat că nu intenționează să submineze coaliția lui Netanyahu din opoziție și că ar putea chiar să voteze pentru unele legi. Astfel, Netanyahu rămâne cvasi-sigur pe guvernarea sa și pe faptul că va rămâne la putere.
Când demisiile miniștrilor Shas vor intra în vigoare, coaliția lui Netanyahu va rămâne cu doar 50 de locuri în Knesset.
Este puțin probabil ca „domnia” lui Netanyahu să fie afectată de această plecare din guvern – odată ce demisiile Shas sunt transmise, există o fereastră de 48 de ore până ce ele devin oficiale, ceea ce îi dă lui Netanyahu o șansă să-și salveze guvernul.
Anunțul Shas vine cu puțin timp înainte ca parlamentarii israelieni să intre în vacanța de vară, ceea ce îi dă lui Netanyahui câteva luni fără activitate parlamentară, o perioadă în care el va încerca să-și reformeze majoritatea.
Cu o coaliție fracturată, Netanyahu va simți și mai multă presiune pentru a-și concilia aliații care i-au mai rămas – mai ales flancul de extremă dreapta, care se opune fervent opririi războiului din Gaza câtă vreme Hamas nu e distrusă complet.
Shas este al doilea partid ultra-ortodox care părăsește guvernarea după Iudaismul Tora Unit, care a plecat din guvern marți.
Serviciul militar este obligatoriu pentru majoritatea israelienilor evrei, iar problema excepțiilor de la regulă dezbină de multă vreme țara. Aceste clivaje au devenit tot mai mari de când a început războiul în Gaza, în condițiile în care evreii ultra-ortodocși cer să nu fie înrolați din motive religioase.
Evreii ultra-ortodocși spun că bărbații lor își servesc țara prin studierea textelor evreiești sacre și prin conservarea tradițiilor vechi de secole. Ei se tem că încorporarea va „dilua” conexiunea aderenților la credință.
Totuși, majoritatea israelienilor văd ca „nedreaptă” politica de exceptare, dar și stipendiile generoase din partea guvernului oferite ultra-ortodocșilor.