Antena 3 CNN › Externe › Marea Britanie s-ar putea întoarce în UE în doar câteva luni. Ce este modelul „Elveția plus”, propus de un europarlamentar influent

Marea Britanie s-ar putea întoarce în UE în doar câteva luni. Ce este modelul „Elveția plus”, propus de un europarlamentar influent

A.N.
3 minute de citit Publicat la 22:57 16 Oct 2026 Modificat la 22:57 16 Oct 2026
Imagine cu caracter ilustrativ. sursa foto: Getty

Marea Britanie ar putea reveni în UE printr-un pachet de tip „Elveția plus”, care ar putea fi negociat în câteva luni de la orice decizie de aprofundare a relațiilor cu blocul comunitar, a declarat președintele unei comisii din Parlamentul European, scrie The Guardian.

„Mi-ar plăcea foarte mult să văd Regatul Unit înapoi”, a declarat Bernd Lange, care a fost puternic implicat în negocierile privind Brexitul.

Potrivit lui, UE simte lipsa Regatului Unit în procesul decizional, având în vedere tradiția sa puternică de promovare a piețelor deschise și a democrației.

Un aranjament de tip elvețian este adesea considerat o etapă intermediară pe drumul spre statutul de membru cu drepturi depline, însă presupune libera circulație și alinierea la reglementările europene.

Elveția nu este membră a UE, dar anul trecut a încheiat un nou acord-cadru care îi consolidează „accesul fără fricțiuni” la piața unică, prin peste 100 de acorduri.

Acesta îi oferă acces la piața europeană a energiei electrice, la programele spațiale, la Erasmus și la programul de cercetare Europa Digitală, precum și participarea la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

În schimb, Elveția a acceptat libera circulație a persoanelor și plata a 375 de milioane de euro (326 de milioane de lire sterline) pe an în fondurile economice și de coeziune ale UE.

Lange, un europarlamentar german cu un rol important în procesul legislativ european în calitate de președinte al Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a spus că modelul elvețian ar putea fi un exemplu pentru Regatul Unit, dar că este un acord „pasiv”, care nu ar implica țara în procesul decizional al UE.

„Ca proces pas cu pas, desigur, există o mulțime de posibilități, dar mi-ar plăcea ca Regatul Unit să revină și în procesul de luare a deciziilor politice și să fie implicat politic. Avem deci modelul Elveției… aș zice Elveția plus, pentru că presupune un anumit tip de implicare, dar nu statutul de membru cu drepturi depline”.

El a precizat că decizia privind relația pe care Marea Britanie și-o dorește cu UE este în întregime „în mâinile Regatului Unit”, dar că, dacă Londra ar opta pentru ceva de tipul Elveția plus, un acord ar putea fi încheiat rapid, în ciuda eventualelor sincope politice.

Lange a făcut aceste declarații la Londra, unde agenda sa include o întâlnire cu ministrul Comerțului, Anas Sarwar, care face parte dintr-o echipă ce lucrează la noua poziție a Regatului Unit privind relațiile cu UE.

Lange și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru apelul lui Andy Burnham ca UE să nu excludă Regatul Unit din legislația „Made in Europe”, care i-ar împiedica pe furnizorii britanici să participe la licitațiile publice, dar și la unele contracte corporative, precum cele pentru flotele auto.

Potrivit unor informații din presă, joi, liderii francezi și germani erau aproape de a cădea de acord asupra unei propuneri prin care Regatul Unit ar putea fi inclus, cu condiția să se alinieze la taxele vamale impuse de UE în 2024 la importurile de vehicule electrice chinezești.

Săptămâna aceasta, șeful Mercedes a declarat că UE ar face o „alegere deliberată” de a afecta industria auto europeană dacă nu va permite includerea Regatului Unit în pachetul „Made in Europe”.

Burnham are sprijinul Țărilor de Jos, al Germaniei și al Italiei. Franța, care a venit cu propunerile legislative, s-a opus, argumentând că legislația trebuie adoptată urgent, pentru a proteja piața de concurența ieftină din China, și că includerea Regatului Unit și a altor țări aliate ar putea întârzia procesul legislativ.

Lange a declarat că Regatul Unit ar trebui „desigur” inclus, pentru că este deja aliniat cu UE în privința standardelor de mediu și a legislației muncii.

Potrivit acestuia, poziția Franței „nu este rațională” și este „de asemenea, atât de emoțională”, dar ar putea izvorî din dorința de a fi văzută drept o țară care pune Franța pe primul loc înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie anul viitor, la care Marine Le Pen, o adversară a globalismului, ar putea ajunge la putere.

Excluderea Marii Britanii din „Made in Europe” ar putea duce și la o dispută juridică legată de acordul de comerț și cooperare, care permite vânzarea bunurilor britanice pe piața unică fără bariere, cu condiția să respecte standardele blocului comunitar.

Pachetul „Made in Europe”, cunoscut și sub numele de Actul privind accelerarea industrială, ar urma să primească aprobarea politică până la sfârșitul anului sau la începutul lui 2027, ceea ce înseamnă că Burnham nu are prea mult timp la dispoziție pentru a obține introducerea unor clauze prin care Regatul Unit să fie considerat european în sensul acestei legislații.

Lange a spus însă că ar putea exista timp și după acest moment, având în vedere procedurile din Parlamentul European, unde trei comisii au puteri de examinare.

„Există 5.100 de amendamente”, a mai spus el, referindu-se la procesul anevoios care urmează, printre care și unul privind includerea Regatului Unit.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole