Decizie istorică în SUA: după 234 de ani, nu vor mai fi bătute monede de 1 cent
Publicat acum 40 minute
Cancelarul german Friedrich Merz și alți cinci lideri europeni amenință că vor bloca acordul privind următorul buget pe șapte ani al Uniunii, dacă nu se fac reduceri de cheltuieli de „sute de miliarde” de euro, scrie Financial Times.
Ultimatumul scoate la iveală diviziunile legate de noile priorități de cheltuieli ale UE. Printre acestea se numără apărarea și eforturile de a sprijini industriile aflate în dificultate în fața concurenței chineze și americane. În paralel, Uniunea continuă să finanțeze fermierii și regiunile mai sărace, care au absorbit în mod tradițional cea mai mare parte a bugetului.
Bugetul UE „trebuie reformat din temelii. Trebuie să facem alegeri”, se arată într-o scrisoare semnată de liderii Germaniei, Țărilor de Jos, Suediei, Danemarcei, Austriei și Finlandei.
„Dacă bugetul nu este redus cu sute de miliarde, nu va exista un acord anul acesta”, a declarat un diplomat dintr-una dintre țările semnatare.
Cei șase lideri vor ca resursele să fie direcționate către apărare și companiile inovatoare, pe fondul provocărilor economice și de securitate tot mai mari. În schimb, vor să reducă finanțarea pentru fermieri și regiunile mai sărace, care primesc în mod tradițional aproximativ două treimi din bugetul UE.
Bugetul pentru perioada 2028-2034 trebuie aprobat în unanimitate de toate cele 27 de state membre. Amenințarea celor șase țări contravine angajamentului asumat de liderii europeni în iunie, de a ajunge la un acord anul acesta. Motivul: alegerile din Franța, Italia, Spania și Polonia riscă să complice negocierile.
Bugetul este finanțat în mare parte din contribuțiile statelor membre. Cele șase țări semnatare asigură aproximativ 40% din veniturile bugetului UE. Ele cer reduceri substanțiale față de suma totală de 2.000 de miliarde de euro propusă de Comisia Europeană, în linie cu eforturile de a limita cheltuielile pe plan intern.
Irlanda, care deține în prezent președinția prin rotație a UE, trebuie să prezinte o propunere de compromis până la jumătatea lunii octombrie. Guvernul irlandez va trebui să împace cerințele celor mai mari contributori neți cu cele ale majorității statelor, care insistă ca subvențiile agricole și fondurile pentru dezvoltare regională să fie menținute.
Un grup de 17 țări, printre care Spania și Italia, cere ca finanțarea acestor domenii tradiționale să crească, iar bugetul total să depășească cele 2.000 de miliarde de euro propuse. Unele dintre ele vor ca UE să emită mai multă datorie comună pentru a acoperi cheltuielile suplimentare. Pentru Berlin și aliații săi, acesta este un subiect tabu.
Franța, contributor net la bugetul UE, dar și cel mai mare beneficiar al subvențiilor agricole din Uniune, susține introducerea unor taxe la nivel european pentru finanțarea creșterii bugetului.
Comisia a propus strângerea a aproximativ 60 de miliarde de euro pe an prin astfel de taxe. Printre ele: contribuții mai mari din piața europeană a certificatelor de carbon, taxe pe importurile cu emisii mari de carbon, o taxă pe deșeurile electronice nereciclate, accize pe tutun și o taxă pe marile companii.
Fiecare dintre aceste măsuri a întâmpinat însă rezistență. Fiscalitatea ține în mare parte de competența statelor, iar guvernele nu vor să o cedeze Bruxelles-ului. Diplomații europeni avertizează, de asemenea, că banii strânși astfel nu ar acoperi toate nevoile de finanțare ale Uniunii.
Un purtător de cuvânt al președintelui Consiliului European, Antonio Costa, care conduce summiturile liderilor, a amintit că toți au convenit să ajungă la un acord până la sfârșitul anului.
„De acum și până cel târziu la sfârșitul anului, obiectivul va fi reducerea diferențelor” și obținerea unui „acord general echilibrat”.