Unul dintre misterele legate de istoria Parisului ar putea fi elucidat. Un zid de apărare cu o lungime de aproximativ 20 de metri, datând din urmă cu peste 2.000 de ani, a fost descoperit în vara acestui an în centrul capitalei Franţei şi ar putea atesta, pentru prima dată, originile galice ale oraşului, informează AFP citată de Agerpres.
Descoperit în luna iulie sub clădirea Hotel-Dieu, zidul din piatră şi lemn, prezentat miercuri în faţa reprezentanţilor presei, ar fi putea fi vestigiul unei fortificaţii care dovedeşte că Lutetia galică, înainte de cucerirea sa de către trupele lui Iulius Cezar în anul 52 î.Hr., era situată pe Ile de la Cité, în centrul Parisului.
› Vezi galeria foto ‹
Până în prezent, localizarea exactă a aşezării, controlată la acea vreme de tribul galic Parisii, nu fusese stabilită cu certitudine, singurele informaţii de care dispuneau cercetătorii provenind din relatarea lui Iulius Cezar despre cucerirea oraşului, în care acesta descria "o insulă legată prin poduri şi situată într-o cotitură a Senei".
"Este uluitor să te afli aici şi să descoperi originea probabilă a oraşului Paris", a declarat Emmanuel Gregoire, viceprimarul capitalei franceze, după ce a examinat acel zid cu înălţimea de aproximativ un metru, care fusese îngropat la patru metri adâncime, într-o curte a fostului spital Hotel-Dieu.
Urmele vizibile ale unui incendiu pe un fragment al zidului ar putea confirma, de asemenea, relatarea lui Iulius Cezar, potrivit căreia galii înşişi şi-ar fi incendiat aşezările înainte de Bătălia de la Lutetia împotriva romanilor, care au ocupat ulterior oraşul timp de peste cinci secole.
"Noi surprize"
În timpul săpăturilor, care urmează să continue timp de câteva luni, au fost scoase la iveală fragmente de amfore, precum şi un vârf de suliţă. "Nu putem exclude noi surprize", a declarat David Couturier, directorul operaţiunilor de excavare.
Potrivit Ministerului Culturii din Franţa, analiza cu carbon-14 a permis deja datarea zidului într-o "perioadă cuprinsă între anii 200 î.Hr. şi 10 î.Hr.", urmând să fie efectuate studii suplimentare pentru confirmarea ipotezelor iniţiale.
"Este cu adevărat un moment important, pentru că avem ocazia de a descoperi împreună roadele acestei cercetări, care erau anterior de neimaginat şi care sunt absolut inedite", a declarat ministra Catherine Pegard, a cărei echipă de la Ministerul Culturii a participat la săpături alături de cele de la Primăria Parisului şi de la Institutul Naţional de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP).
Descoperirea, considerată "majoră" de către acest minister francez, a fost făcută întâmplător în timpul unor săpături începute în februarie în cadrul lucrărilor de restructurare a complexului spitalicesc Hotel-Dieu, ca urmare a unei evaluări arheologice realizate în 2019.
Primele indicii ale unei prezenţe galice au apărut la începutul acestei veri. "La fel ca în cazul oricărei săpături arheologice, începem cu straturile superioare şi, prin urmare, cele mai recente. Pe măsură ce înaintam în adâncime, ne întorceam în timp", a explicat Julien Avinain, directorul departamentului de arheologie din cadrul Primăriei din Paris, potrivit căruia originea galică a structurii este aproape certă.
"Există tot mai puţin loc pentru îndoieli", a afirmat el.
Descoperirea zidului de apărare, a cărui tehnică de construcţie este caracteristică fortificaţiilor galice de la sfârşitul Epocii Fierului, a stârnit entuziasm în rândul echipelor de cercetători.
"Toţi predecesorii noştri au visat să descopere aceste urme ale aşezării galice pe Ile de la Cité. Au fost formulate multe ipoteze pe această temă. Avem şansa de a ne afla în locul potrivit, la momentul potrivit", a declarat Dorothée Chaoui-Derieux, coordonatoarea operaţiunilor arheologice din Paris din cadrul Ministerului Culturii. "Sub picioarele noastre şi sub mistriile colegilor noştri, acest zid, construit în tradiţia galică, îşi dezvăluie treptat secretele", a adăugat ea.
În săptămânile următoare va fi realizată o replică a zidului, care ar putea include pietre originale de placare, extrase cu respectarea "stării fragile" a structurii, a precizat acelaşi minister francez într-un comunicat de presă.
În cele din urmă, o secţiune reconstituită a zidului, care va încorpora pietrele originale, urmează să fie expusă pentru public într-un muzeu din Paris.