Politico: Franța a devenit „noul bolnav al Europei”. Ministru francez: „Avem un cuțit la gât și simțim picăturile de sânge pe jugulară”

Franța a devenit „noul bolnav al Europei”, chiar înaintea alegerilor prezidențiale, programate în primăvara anului 2027. A doua economie din UE (după Germania), este acum trasă într-un cerc vicios de crize financiare și tulburări sociale, care se întrețin reciproc, se arată într-o analiză Politico.

„Franța este pe marginea unei crize financiare”, a spus fostul premier francez Michel Barnier, într-o declarație făcută pentru Politico. „Trebuie să dăm un semnal piețelor”.

În weekend, francezii au ieșit iar în stradă, dar, de această dată, autoritățile au reușit să prevină revoltele și jafurile care au marcat primul val de demonstrații din 17-18 octombrie.

Chiar și așa, piețele financiare sunt speriate: Franța are în prezent de plătit 91 de miliarde de euro creditorilor săi în 2027, conform estimărilor guvernamentale, doar pentru a onora dobânda la datoria sa publică. Asta înseamnă 250 de milioane de euro pe zi, ceea ce a determinat agenția Fitch să analizeze retrogradarea ratingului de țară pentru Franța.

Datoria Franței a atins un nivel record de 119% din Produsul Intern Brut (PIB), conform biroului național de statistică, INSEE. Dobânzile cresc vertiginos, iar Franța, atent supravegheată de piețele financiare mereu vigilente, se află sub pericolul unei crize financiare similare celei care a lovit Grecia, în perioada 2010-2011, arată publicația Le Monde.

Iar investitorii sunt și mai speriați de perspectiva alegerilor prezidențiale din aprilie 2027, în care favoriți sunt candidata de extremă dreapta Marine Le Pen și candidatul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon.

Ambii candidați au promis că vor cheltui miliarde de euro pentru reducerea vârstei de pensionare din Franța.

Proiectul de buget pentru 2027 propus de actualul prim-ministru Sébastien Lecornu include deja economii de 43 de miliarde de euro, ceea ce lasă puțin spațiu pentru noi reduceri.

Precedentul Italiei și avertismentul unui fost premier italian: „Franța nu este pregătită psihologic să se vadă drept ținta unei crize”

Ultimele proteste au costat Franța zeci de milioane de euro, mare parte din costuri fiind acoperită de asigurări. Protestele Vestelor Galbene din 2018 până în 2020, care au avut loc la începutul mandatului președintelui Emmanuel Macron, au costat economia franceză 0,1% din produsul intern brut, magazinele raportând pierderi de 2 miliarde de euro.

Astfel, guvernul de la Paris se confruntă cu o alegere imposibilă: să împrumute mai mulți bani și să încarce următoarea generație cu miliarde de euro în plăți pentru dobânzi, sau să spere că protestele se vor stinge de la sine.

„Avem un cuțit la gât și putem simți picăturile de sânge pe jugulară”, a declarat, sub anonimat, un ministru din guvernul Lecornu, pentru Politico.

Mario Monti, care s-a confruntat cu o situație similară ca prim-ministru al Italiei și a reușit să evite o criză financiară în 2011 prin tăieri de cheltuieli și o reformă a pensiilor, a declarat că „lucrurile se pot desfășura cu mare rapiditate”.

Atunci, diferența dintre titlurile de stat italiene și germane pe 10 ani - un indicator care măsoară cât de riscantă este datoria unei țări comparativ cu Germania (considerată sigură, din punct de vedere istoric) - a sărit de la aproximativ 150 de puncte de bază la peste 500 în doar câteva luni, a spus Monti.

Diferența dintre datoria franceză și cea germană era de 169 de puncte de bază când piețele s-au închis vineri, în timp ce randamentul titlului de stat francez de referință pe 10 ani a atins 5,14%, cel mai ridicat nivel din 2002.

Franța a fost mult timp văzută ca „copilul răsfățat” al UE, a spus Monti. Puțini experți și-au imaginat că o țară atât de mare și puternică, precum Franța, ar ajunge în „linia întâi” a unei crize a datoriei.

Monti a spus că alegătorii francezi trebuie să accepte faptul că o criză a datoriei suverane în țara lor nu mai este doar un scenariu de ficțiune.

„Franța nu este pregătită psihologic să se vadă drept ținta unei crize sau chiar ca punctul de pornire al unei crize care s-ar putea răspândi”, a adăugat fostul premier italian.

Sondaj de opinie: Doar jumătate din francezi simt „mândrie” față de democrație

Conform unui sondaj de opinie realizat luna trecută, 9 din 10 francezi sunt pesimiști în privința viitorului și se tem că copiii lor vor fi într-o situație mai proastă decât ei înșiși. Un alt studiu realizat la începutul acestui an a constatat că doar jumătate dintre francezi simt „mândrie” față de sistemul democratic, comparativ cu două treimi dintre germani și aproape 70% dintre britanici.

Acest pesimism i-a împins pe alegători către candidați extremiști, precum ar fi Le Pen și Mélenchon.

Conform unui sondaj Politico, Le Pen se bucură de sprijinul a 34% dintre alegători, în timp ce Mélenchon de 15%, ceea ce înseamnă că aproape 50% din electorat intenționează să voteze pentru o figură anti-establishment. Candidatul de centru-dreapta Edouard Philippe, cea mai bine poziționată figură „mainstream” pentru a-l înfrunta pe Le Pen, a încercat să se prezinte alegătorilor francezi drept un candidat al disciplinei fiscale care nu se teme să abordeze subiete dificile.