Datoria Franței continuă să crească și va atinge în acest an cel mai ridicat nivel din 1978, din cauza deficitului bugetar ridicat, a anunțat Ministerul francez de Finanțe. O sursă din minister le-a declarat jurnaliștilor că datoria publică a Franței va ajunge la 119,3% din PIB în 2026 și la 121,7% în 2027, mai mult decât dublul limitei de referință de 60% din PIB pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să urmărească să o respecte, scrie Euronews.
Potrivit institutului francez de statistică Insee, aceste niveluri nu au mai fost înregistrate din 1978.
Sursa din Ministerul de Finanțe a explicat că majorarea datoriei este "automată" fiind "o consecință a unui deficit care rămâne ridicat".
Franța este a treia cea mai îndatorată țară din zona euro, după Grecia și Italia. În Spania, datoria a coborât sub 100% din PIB în luna iulie, iar Portugalia și-a redus datoria sub 90% din PIB în 2025.
Potrivit regulilor europene, deficitul public, diferența anuală dintre veniturile și cheltuielile statului, nu ar trebui să depășească 3% din PIB. Anul trecut, însă, deficitul Franței a ajuns la 5,1% din PIB, iar guvernul estimează că va crește la 5,4% în acest an.
Franța se află de doi ani sub monitorizare specială din partea UE din cauza nivelului ridicat al deficitului. Guvernul estimează că acesta va coborî la 5% anul viitor, când francezii vor merge la urne pentru a-și alege următorul președinte și Parlament.
Guvernul a transmis proiectul măsurilor pentru bugetul din 2027 Consiliului Superior pentru Finanțe Publice (HCFP), organismul independent care trebuie să evalueze sustenabilitatea acestora din punct de vedere macroeconomic.
Reduceri masive în 2027
Premierul Sébastien Lecornu a declarat joi, la prezentarea proiectului de buget, că guvernul intenționează să facă ajustări și reduceri de cheltuieli în valoare de 54 de miliarde de euro în bugetul pentru 2027.
Cu alegerile la orizont, el a lăsat însă Parlamentului decizia privind unele dintre cele mai sensibile măsuri, inclusiv propunerea guvernului de a reduce facilitățile fiscale acordate pensionarilor. Președintele Comisiei pentru Finanțe din Parlament s-a opus deja acestor măsuri, susținând că reducerile bugetare vor afecta toate categoriile de populație fără să țină cont de diferențele dintre ele și îi vor lovi cel mai puternic pe cei cu venituri mici.
Într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien, șefa HCFP a declarat însă că există încă timp pentru schimbarea direcției.
"Criza nu este nici sigură, nici inevitabilă și nici singurul deznodământ posibil. Franța nu este condamnată, cu condiția ca deciziile luate să fie rapide și responsabile", a declarat Amélie de Montchalin.
Prognoza de creștere economică pentru 2026 a fost recent revizuită în scădere, în condițiile în care economia franceză este afectată de reducerea consumului populației și, mai recent, de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
