Reputația Singapore pentru prudență financiară și economisire ridicată începe să fie pusă la grea încercare. Creșterea costurilor și orientarea tot mai accentuată către experiențe de lux și îngrijire personală par să primeze în fața planificării financiare pe termen lung, potrivit experților. Oamenii nu se mai uită la bani ca să se etaleze într-un Mercedes și merg pe principiul „cumperi acum, plătești mai târziu”, scrie CNBC.
„La finalul fiecărei luni, când intră salariul, îl folosesc pentru a plăti facturile la cardul de credit, alocațiile, asigurările și investițiile”, a spus pentru CNBC Jovan Yeo, un singaporez de 31 de ani care lucrează la o companie de servicii bancare digitale. „După toate acestea, salariul meu ajunge la zero, nu mai e nimic de pus deoparte”, a adăugat el, precizând că alte cheltuieli merg spre călătorii, ieșiri la restaurant și abonamente la cursuri de fitness.
Un raport din 2025 al companiei de payroll ADP arată că 60% dintre angajații din Singapore trăiau din salariu în salariu în 2024 — un procent semnificativ mai mare decât în economii regionale precum China, Coreea de Sud, Japonia și Indonezia și peste media Asia-Pacific de 48%. Studiul, realizat pe aproape 38.000 de persoane din 34 de piețe, a măsurat pentru prima dată acest indicator specific, dar alte cercetări confirmă tendința. Un sondaj Forrester Research arăta că în 2021 procentul era de 53%.
Un alt raport, publicat la finalul lui 2024 de Oversea-Chinese Banking Corp, indică faptul că mai puțini singaporezi cu vârste între 20 și 50 de ani își fac planuri financiare pentru pensie comparativ cu 2023. În același timp, tinerii din generația 20+ sunt mai predispuși decât alte grupe de vârstă să cheltuiască peste posibilități pentru a ține pasul cu prietenii lor.
Yeo recunoaște importanța economisirii, dar spune că este din ce în ce mai greu să pui bani deoparte în contextul creșterii costului vieții. „Aș putea economisi dacă nu aș ieși, dar vreau să am o viață și să o trăiesc!”, afirmă el.
Economistul Brian Lee, de la Maybank Research, explică faptul că factori macroeconomici au făcut ca economisirea în Singapore să fie obiectiv mai dificilă. Chiar dacă inflația a scăzut recent la minimul ultimilor patru ani, Singapore continuă să fie una dintre cele mai scumpe țări din lume din cauza unor factori structurali precum costul ridicat al locuințelor și al importurilor.
Potrivit indexurilor de cost al vieții realizate de Numbeo — care colectează date despre prețurile alimentelor, utilităților, transportului și altor indicatori — Singapore se afla la mijlocul lui 2025 pe locul cinci la nivel global, cu un scor de 85,3, și pe primul loc în regiune. Valoarea reprezintă o creștere de 11% față de anul anterior.
Un sondaj publicat în aprilie de YouGov arată că 72% dintre cei 1.845 de singaporezi chestionați consideră costul vieții principala lor îngrijorare, urmat de sănătate și îmbătrânirea populației. „Cheltuielile de trai au crescut mai repede decât veniturile în perioada de inflație ridicată post-pandemie”, subliniază Lee.
Datele Maybank arată că venitul mediu real din muncă a scăzut cu 0,4% pe an între 2019 și 2024, inversând creșterea medie anuală de 2,2% din perioada 2014-2019. Deși în 2024 veniturile reale au revenit pe creștere, Ministerul Forței de Muncă estimează o temperare în 2025, în special în sectoarele dependente de comerț, precum cel angro și industria prelucrătoare.
Costurile locuințelor au accentuat presiunea: prețurile de revânzare ale apartamentelor publice — locuințe pentru aproape 80% dintre rezidenți — au crescut cu 9,6% în 2024, față de 4,9% în 2023, potrivit Housing Development Board. „Avem teren și resurse naturale limitate, ceea ce duce la prețuri ridicate la proprietăți, mașini scumpe și dependență de importuri”, a spus Lee, adăugând că inflația internă este strâns legată de inflația globală, accentuată de disfuncționalitățile post-pandemie.
De la economisire la „100% cheltuire”
Experții consultați de CNBC spun că fenomenul nu ține doar de costul ridicat al vieții, ci și de schimbări sociale și culturale profunde, cum ar fi diminuarea nevoii resimțite de a economisi sau cheltuirea peste venituri.
„Luxul e important aici — Mercedes este una dintre cele mai bine vândute mărci. Oamenii caută o anumită imagine, un anumit stil de viață”, spune Joshua Lim, manager de avere la PhillipCapital.
În Singapore, mașinile sunt semnificativ mai scumpe din cauza sistemului Certificate of Entitlement (COE), care obligă cumpărătorii să liciteze pentru un permis limitat doar pentru a deține un vehicul. COE-ul poate depăși 100.000 de dolari singaporezi, uneori mai mult decât mașina în sine.
Pentru așa-numiții „100% cheltuitori” – cei care nu pun bani deoparte – fenomenul este accentuat de cheltuirea banilor înainte ca aceștia să fie câștigați, spune Lim, subliniind că sistemele „cumperi acum, plătești mai târziu” (BNPL) facilitează angajarea unor cheltuieli viitoare. Potrivit băncii centrale, tranzacțiile BNPL au ajuns la aproximativ 440 milioane dolari singaporezi în 2021, aproape de patru ori mai mult decât în 2020. IDC estimează că ponderea BNPL în tranzacțiile de e-commerce din Singapore va crește de la 4% în 2023 la 6% în 2028.
Lim spune că acest comportament face parte dintr-o „societate a datoriilor”, unde gratificarea imediată și afișarea unui anumit stil de viață au prioritate în fața prudenței financiare. Majoritatea clienților săi care trăiesc de la un salariu la altul sunt din clasa de mijloc (60%-70%), în timp ce veniturile mari reprezintă 20%, iar cele mici 10%.
Diferențe între generații
„Aceasta este generația care a crescut expusă la mult mai mult marketing, iar impulsul de a cumpăra e mai puternic. Se compară cu mult mai mulți oameni”, spune He Ruiming, cofondator al blogului local de educație financiară The Woke Salaryman și membru în Consiliul Național pentru Tineret.
Joyce Ang, de 34 de ani, recunoaște că nu simte aceeași urgență ca părinții ei în a economisi. „Nu am un partener și locuiesc cu părinții, deci nu trebuie să îmi fac griji pentru o casă. Nu am nevoie urgentă de bani”, explică ea.
În opinia ei, prioritățile generației tinere s-au schimbat: „În vremea părinților noștri, economiseau pentru a avea copii. Acum, nu toți ne dorim copii… deci nu mai trebuie să strângem atât de mult.” Joyce are un venit net lunar de aproximativ 3.800 dolari singaporezi (2.949 dolari americani).
Salariile nete ale singaporezilor sunt reduse de contribuțiile obligatorii la Central Provident Fund (CPF), un sistem de economisire pentru pensie, locuință și sănătate. Până la 20% din salariu este automat dedus pentru aceste scopuri, iar fondurile pot fi accesate pentru locuințe și cheltuieli medicale la orice vârstă. Totuși, cei care nu ating suma completă de pensie (Full Retirement Sum) pot retrage doar 5.000 dolari din CPF la împlinirea vârstei de 55 de ani.
„Nu e greu să economisești. Dacă vreau, pot pune deoparte o sumă separată pentru economii”, spune Joyce. „Dar nu cred că e nevoie să fac asta acum”, adaugă râzând.