De luna viitoare crește salariul minim pe economie, însă creșterea nu acoperă nici măcar inflația din ultimul an care este de două cifre. În plus, banii pe care îi vor încasa românii vor fi mai puţini, pentru că scade valoarea neimpozabilă de stat cu 100 de lei. Mediul de afaceri avertizează că această majorare duce la taxe mai mari, creşteri de preţuri, concedieri şi chiar închideri de firme.
De la 1 iulie, peste 800.000 de români vor avea parte de o majorare salarială, dar doar pe hârtie. Venitul minim brut crește cu 6,8%, într-un moment în care inflația a ajuns la aproape 11%. Matematica din buzunare arată însă și mai rău, fiindcă Guvernul a decis să taie din valoarea neimpozabilă.
Georgiana Iuzic, reporter: Este singurul venit care crește în 2026. În prezent salariul minim brut este 4.050 lei și va ajunge la 4.325 de lei, adică creștere de 275 de lei. Din aceștiam, vor intra în buzunarul oamenilor doar 125 lei, astfel că salariul net va ajunge, la de 1 iunie, la 2.699 lei.
Adrian Maniuțiu, economist: Beneficiarul principal al acestei majorări este, de fapt, statul român, care, prin ceea ce colectează de pe urma salariului minim, câștigă statul român. De altfel, este unul dintre principalii beneficiari ai contextului inflaționist pe care îl traversăm în general, pentru că TVA-ul se aplică la o bază mai mare, impozitele și taxele aplicate se aplică la o bază mai mare. Cu alte cuvinte, aceste creșteri nu fac altceva decât să îi să răcească pe români, dar de o manieră total falsă și indirectă, să mascheze niște probleme ale bugetului și ale deficitului.
Nota de plată a acestei decizii este trimisă direct în mediul privat. Antreprenorii spun că noile costuri vor declanșa un efect de domino periculos. Un sondaj recent realizat de IMM România arată că 60% dintre firme vor crește imediat prețurile, 35% vor face concedieri, iar 9% iau în calcul închiderea definitivă.
Sterică Fudulea, vicepreședintele IMM România: Putem să mai adăugăm încă 50.000, ăsta e primul efect atunci când nu mai poți să crești salariile din cauza prețurilor.
Adrian Maniuțiu, economist: Vine pe un fond în care firmele traversează o perioadă extrem de dificilă, avem un număr record de insolvențe, avem deja șomaj, ne confruntăm cu stagflație, adică inflație ridicată, scădere economică și șomaj toate în același timp. Probabil cel mai periculos context pe care îl traversează economia românească în ultimii 15 ani.
Efectele măsurilor fiscale au redus consumul puternic, ceea ce a afectat și economia, care a stagnat la început de an.