PNL și PSD se acuză reciproc de manipularea datelor privind deficitul bugetar, după ce Eurostat a raportat un deficit trimestrial de 9,2% din PIB, ajustat sezonier, în trimestrul al doilea din 2026. Liberalii susțin că social-democrații prezintă în mod eronat cifra drept deficitul cumulat la șase luni, în timp ce Adrian Câciu cere Ministerului Finanțelor să explice diferența de aproape 29 de miliarde de lei dintre deficitul cash și cel calculat potrivit metodologiei europene ESA.
Ministerul Finanțelor a transmis joi seara un comunicat de presă în care a explicat că cifra de 9,2% „nu reprezintă deficitul cumulat la nivelul primului semestru și nici deficitul estimat pentru întregul an 2026", iar România continuă să se încadreze în ținta de deficit de 6,2% din PIB. Adrian Câciu a revenit cu un mesaj pe Facebook în care a susținut că Ministerul Finanțelor nu clarifică suficient diferența dintre deficitul cash și cel ESA.
Adrian Câciu cere noi clarificări
„Ministerul recunoaște obligațiile neachitate și decalajele de plată, dar nu le cuantifică”, a scris acesta, cerând să fie precizat câte miliarde de lei reprezintă facturile restante și cât provine din celelalte ajustări.
„A fost nevoie să ridicăm public problema găurii bugetare pentru a primi șapte pagini de explicații. Altfel, dacă nu atrăgeam atenția, mai aveam această reacție?
La șase luni, diferența dintre deficitul cash și cel ESA este de aproape 29 de miliarde de lei, potrivit celor de la MFP!”, a mai scris Câciu.
El a contestat explicațiile privind impactul investițiilor asupra deficitului ESA, argumentând că o parte importantă a acestora este finanțată din fonduri europene nerambursabile, care au, în principiu, un efect neutru asupra deficitului.
Câciu a acuzat și existența unor contradicții în comunicatul Ministerului Finanțelor, susținând că instituția invocă atât un volum mai mare al investițiilor înregistrate potrivit metodologiei ESA, cât și valori similare celor din execuția cash.
„Ministerul recunoaște obligațiile neachitate și decalajele de plată, dar nu le cuantifică. Invocă investițiile pentru deteriorarea deficitului ESA.
Dar nu tot Ministerul s-a lăudat că aproximativ 70% sunt finanțate din fonduri europene? Cele nerambursabile au, în principiu, efect neutru asupra deficitului!
Câte miliarde sunt obligații neachitate și cât reprezintă celelalte ajustări? Pentru că, dincolo de statistici, sunt oameni și firme care așteaptă să-și primească banii. Economia are nevoie de plăți, de investiții și de soluții, nu de justificări fără sfârșit.
Oamenii nu trăiesc din comunicate. Iar economia nu funcționează cu explicații, ci cu bani care circulă!”.
Câciu a susținut că problema obligațiilor de plată ale statului rămâne nerezolvată și a avertizat că presiunile asupra bugetului ar putea crește odată cu rectificarea bugetară: „Problema rămâne. Sunt datorii de plată. Plus ce trebuie adăugat la rectificare la sanatate, dobanzi si altele”.
Replica PNL: PSD minte și falsifică fără rușine semnificația datelor Eurostat
Replica PNL nu s-a lăsat așteptată. Liberalii acuză PSD că manipulează datele Eurostat privind deficitul bugetar pentru a ataca Guvernul Bolojan și reiau explicațiile transmise de Ministerul Finanțelor, potrivit cărora deficitul României la șase luni a fost de 2% din PIB potrivit metodologiei cash și de 3,4% potrivit metodologiei europene ESA.
Liberalii afirmă că indicatorul de 9,2% din PIB se referă la deficitul trimestrial ajustat sezonier din trimestrul al doilea, nu la deficitul cumulat al primului semestru, și resping acuzațiile privind existența unei „găuri bugetare” ascunse.
„PSD minte și falsifică fără rușine semnificația datelor Eurostat. Deficitul bugetar al României pe primele 6 luni din acest an a fost 2% din PIB Partidul Național Liberal condamnă campania de dezinformare lansată de PSD în legătură cu datele Eurostat privind deficitul bugetar al României. PSD folosește în mod manipulator indicatori statistici diferiți pentru a ataca guvernarea Bolojan și pentru a induce ideea mincinoasă că deficitul bugetar din România ar fi crescut în acest an. Datele reale sunt clare: la finalul primelor șase luni din 2026, deficitul bugetar al României era de 2% din PIB, potrivit metodologiei cash, față de 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit metodologiei europene ESA, deficitul cumulat la șase luni era de 3,4% din PIB”, precizează Biroul de Presă al PNL.
Potrivit liberalilor, rezultatele ajustării bugetare sunt confirmate și de cele trei agenții internaționale de rating care evaluează România. Două dintre ele estimează un deficit chiar mai mic decât ținta Guvernului Bolojan, de 6% din PIB: Moody’s- 5,8% și Fitch -5,9%. S&P estimează un deficit de 6,25% din PIB.
„Aceste evaluări confirmă că eforturile de reducere a deficitului sunt recunoscute la nivel internațional. PSD compară mere cu pere și confundă în mod deliberat cifrele Eurostat, falsificând fără rușine semnificația datelor statistice”.
Miercuri, Adrian Câciu i-a cerut lui Alexandru Nazare să explice public diferența dintre deficitul bugetar calculat în sistem cash și cel calculat potrivit metodologiei europene ESA, după publicarea datelor Eurostat pentru primul semestru din 2026. Câciu susține că diferența dintre deficitul cash, de aproximativ 2% din PIB, și deficitul ESA estimat la 3,8% din PIB ar echivala cu circa 37 de miliarde de lei.
Sorin Grindeanu a cerut ca Nazare să prezinte în Parlament situația financiară actualizată a statului, înainte de rectificarea bugetară. Liderul PSD consideră că este necesară o evaluare clară a obligațiilor financiare și a sumelor de care statul are nevoie până la sfârșitul anului, în condițiile în care, potrivit estimărilor prezentate de acesta, necesarul ar depăși 30 de miliarde de lei.