O mișcare de opoziție condusă de studenți a câștigat alegerile parlamentare anticipate din Serbia, punând capăt îndelungatei dominații politice a fostului președinte Aleksandar Vucici. După ce mișcarea condusă de studenți a pus capăt dominației politice a fostului lider autoritar, rămân totuși o serie de incertitudini privind ocuparea principalelor funcții în stat.
Victoria Listei Studenților de duminică a venit după aproape doi ani de proteste conduse de tineri, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii copertinei unei gări din orașul Novi Sad, în 2024.
Manifestațiile, care cereau tragerea la răspundere a celor vinovați, s-au transformat rapid într-o campanie politică mai amplă împotriva presupusei corupții și a acaparării instituțiilor democratice.
În programul său electoral, prezentat în septembrie, Lista Studenților a transmis că lupta împotriva corupției și a criminalității organizate se numără printre principalele sale priorități.
Mișcarea a promis, de asemenea, creșterea nivelului de trai, stimularea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea educației, garantarea libertății presei și a independenței instituțiilor Serbiei.
După ce și-a proclamat victoria duminică, mișcarea a anunțat că va depune eforturi și pentru îmbunătățirea relațiilor cu țările vecine, după o perioadă de tensiuni în timpul celor peste zece ani de guvernare a lui Vucici.
Cele mai noi rezultate din Serbia
Comisia Electorală Republicană (RIK) a anunțat, luni, că Lista Studenților a obținut 52,54% din voturi, după centralizarea rezultatelor din 8.077 dintre cele 8.392 de secții de votare.
Datele indică, de asemenea, că lista Serbia Unită, condusă de Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Vucici, a obținut 39,29% din voturile exprimate.
Prezența la vot a fost de 68,78%, un nivel record pentru ultimii peste 30 de ani, potrivit datelor RIK publicate duminică.
Ce urmează?
Deși rezultatele finale ale alegerilor nu sunt încă disponibile, cifrele indică faptul că Lista Studenților va putea forma singură o majoritate în Parlamentul Serbiei, care are 250 de mandate.
Se estimează că mișcarea va obține 140 de mandate, cu mult peste cele 126 necesare pentru asigurarea majorității, în timp ce Serbia Unită ar urma să dețină 103 mandate.
Celelalte mandate ar urma să fie distribuite Alianței Maghiarilor din Voivodina (trei), formațiunilor politice albaneze (două), precum și listelor Rasim Ljajc-Ljudski și SDA Sandzak, cu câte un mandat fiecare.
Cine ar putea deveni noul prim-ministru?
Spre deosebire de Serbia Unită, care l-a desemnat pe Vucici candidat la funcția de prim-ministru înaintea alegerilor, Lista Studenților nu a făcut un asemenea anunț în timpul campaniei.
Încă de la constituirea sa oficială, lista a evitat să promoveze candidați individuali, preferând să pună în evidență caracterul colectiv al mișcării care a reunit universitari, medici și muncitori.
În timpul campaniei, figura principală a mișcării a fost Ilija Srdanovici, profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Novi Sad, iar pe lista se află nu studenți, ci figuri ale societății civile, din mediul academic, artiști, specialiști fără legătură cu politica. Guardian scrie că, după anunțarea numelor noilor parlamentari, este posibil ca Serbia să aibă Parlamentul cu cele mai multe diplome din toată Europa.
Cardiologul este considerat acum cel mai probabil candidat la funcția de prim-ministru, dar nu este încă limpede cine va prelua conducerea unor ministere importante, inclusiv cele de interne, finanțe și justiție.
Alte persoane importante de pe listă sunt fostul guvernator al băncii centrale, Dejan Șoșkici și Radomir Șaicici, profesor la Universitatea din Belgrad, care a vorbit în numele studenților după victoria acestora.
Când va fi format noul guvern?
Acest lucru depinde de momentul anunțării rezultatelor finale ale alegerilor și de data convocării Parlamentului.
Noua Adunare Națională trebuie să fie constituită în termen de 30 de zile de la anunțarea rezultatelor finale.
Guvernul trebuie format în cel mult 90 de zile după aceea, însă majoritatea clară a Listei Studenților elimină necesitatea unor negocieri îndelungate pentru formarea unei coaliții.
Ce se întâmplă cu funcția de președinte?
Vucici a dominat politica sârbă din 2014, mai întâi în calitate de prim-ministru, apoi de președinte.
După ce a convocat alegerile parlamentare anticipate luna trecută și a demisionat din funcția de președinte, atribuțiile prezidențiale au fost preluate temporar de Ana Brnabici, președinta parlamentului sârb.
Brnabici are obligația să convoace alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie să aibă loc în cel mult trei luni de la încheierea mandatului lui Vucici.
Acesta a demisionat pe 27 septembrie, astfel că termenul-limită pentru organizarea scrutinului este 27 decembrie.
Președintele Serbiei este ales direct de cetățeni, nu de reprezentanții din Parlament, însă funcția are un caracter în mare parte ceremonial.