Președintele Nicușor Dan ar urma să îi convoace din nou la Palatul Cotroceni pe liderii fostei Coaliții la finalul acestei săptămâni. Surse politice au delarat că singura variantă care mai este luată în calcul este cea propusă de președintele UDMR, Kelemen Hunor, privind formarea a patru guverne succesive până la alegerile parlamentare din 2028.
Conform surselor citate, joi este programată la Cotroceni o întâlnire dedicată Codului Urbanismului, unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La discuții nu vor participa liderii partidelor, ci reprezentanții desemnați de formațiunile politice pe acest domeniu.
Surse PSD susțin că, după revenirea președintelui Nicușor Dan în țară, miercuri seara, șeful statului ar putea convoca joi sau vineri și o nouă întâlnire cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR. Cu toate acestea, în acest moment nu există semnale că negocierile ar putea duce la o soluție pentru formarea unei majorități stabile.
Potrivit acelorași surse, singura variantă care mai este luată în calcul este cea propusă de președintele UDMR, Kelemen Hunor, privind formarea a patru guverne succesive până la alegerile parlamentare din 2028.
Liderul UDMR a declarat, într-un interviu acordat Digi24, că prima etapă ar trebui să fie un "guvern de armistițiu", format din PSD, PNL, USR și UDMR, care să aibă ca obiective adoptarea legilor necesare pentru finalizarea PNRR și aprobarea bugetului pe 2027.
"O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD. PSD nu votează un guvern din care nu face parte. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim la guverne minoritare succesive", a declarat Kelemen Hunor.
Acesta a explicat că, pentru realizarea unui astfel de guvern de armistițiu, partidele ar trebui să își suspende conflictele politice și deciziile interne privind colaborarea.
"În orice armistițiu, părțile beligerante pun în paranteză conflictul și încearcă să găsească o soluție pe termen lung. În orice variantă luăm astăzi, nu vom reuși să găsim o soluție confortabilă, o majoritate care să meargă până în 2028", a spus liderul UDMR.
Cum ar funcționa scenariul celor patru guverne succesive
Scenariul prezentat de Kelemen Hunor prevede ca, după guvernul de armistițiu, să urmeze două guverne minoritare succesive, adică unul de stânga și unul de dreapta, iar în ultimul an de mandat, înaintea alegerilor parlamentare din 2028, să fie instalat un guvern tehnocrat care să administreze țara și să organizeze scrutinul.
Sursele PSD afirmă că, în acest moment, nu există alte variante viabile pentru ieșirea din blocajul politic. Singurul alt scenariu teoretic ar presupune o ruptură în AUR care să schimbe actuala configurație parlamentară, însă o astfel de posibilitate nu este luată în calcul în prezent.
În ceea ce privește PNRR, sursele PSD afirmă că atenția este concentrată acum asupra proiectelor legislative care urmează să ajungă în Parlament. Legea salarizării unitare va intra în procedură parlamentară imediat ce va fi transmisă Legislativului și ar putea fi adoptată doar dacă vor fi acceptate amendamentele convenite în urma consultărilor cu sindicatele și organizațiile patronale.
Bolojan vrea anticipate
Premierul interimar Ilie Bolojan a fost întrebat, luni seară, la B1 TV, dacă alegerile anticipate ar reprezenta o soluţie de ieşire din criza politică.
"În toate democraţiile din lumea asta, atunci când se constată că nu este posibilă funcţionarea într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern pe baza rezultatelor parlamentare, aceasta este formula la care s-a recurs în aproape toate ţările din Europa. Sigur, nu cred că modelul bulgar este cel mai bun, pentru că vecnii noştri au avut mai multe runde de alegeri care poate nu au schimbat toate datele, dar ei nu au avut situaţia noastră bugetară şi nu au fost puşi în situaţia să facă corecţii puternice.
Dar, la un moment dat, dacă nu se va găsi înţelepciunea şi responsabilitatea pentru a ieşi din această situaţie pe care nu noi am creat-o, subliniez asta încă o dată, aceasta a fost creată ca urmare a moţiunii depuse de PSD, atunci în mod evident nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organziarea unor alegeri", a afirmat Ilie Bolojan.
"Cel puţin, dacă nu se va ajunge la o soluţie, cred că alegerile anticipate pot fi luate la modul serios în calcul, dar asta este perspectiva pe care o pot prezenta", a adăugat Bolojan. El a evitat să avanseze un termen cu privire la organizarea de alegeri anticipate.
La câteva ore de la discuțiile de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL și USR au ieșit luni seara la televiziuni, la aceeași oră, să se acuze public și să sublinieze că nu există o cale pentru ieșirea din criza politică. Sorin Grindeanu a acuzat USR și PNL că refuză orice variantă pusă pe masă, în timp ce Dominic Fritz a declarat că sunt „zero șanse” să avem un guvern până la finalul acestei luni și a insistat pe varianta alegerilor anticipate, dacă PSD nu votează un guvern PNL-USR-UDMR condus de Siegfried Mureșan.
La rândul său, Ilie Bolojan a spus că „alegerile anticipate pot fi luate serios în calcul”. Acesta a adăugat că anticipatele ar putea fi organizate „în toamna acestui an sau în primăvara aului viitor”.
Sorin Grindeanu a afirmat luni într-un interviu pentru RTV că PSD și-a menținut la consultările de luni de la Cotroceni propunerea ca el să conducă viitorul Guvern. Liderul social-democraților a precizat însă că nu poate vorbi despre existența unei majorități parlamentare care să susțină această variantă.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a vorbit luni seara, la B1 TV, despre posibilitatea unor liste comune ale forţelor de dreapta la viitoarele alegeri – fie ele anticipate sau nu – şi a explicat că o astfel de coagulare este necesară pentru crearea unui „pol de modernizare”.Întrebat dacă există varianta unor liste comune ale polului de dreapta cu USR, Forţa Dreptei sau alte formaţiuni, premierul a subliniat că împărţirea voturilor între mai mulţi candidaţi nu face decât să avantajeze puterea aflată în funcţie.