Numărul cetățenilor ruși care locuiesc legal în UE a crescut cu 105.000 de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, la începutul lui 2022, ajungând la 876.600 la sfârșitul lui 2025, arată o analiză Eurostat, citată de Euronews.
Cifra reprezintă o creștere de 13,6% față de cei 771.800 de ruși care aveau, în 2021, permise de ședere temporară sau permanentă valabile în statele membre ale UE. Germania găzduiește cea mai mare comunitate, cu 218.000 de rezidenți, urmată de Spania (116.800) și Estonia (78.400).
Cea mai puternică creștere s-a înregistrat în sudul Europei: în această perioadă, Spania a eliberat permise de ședere pentru 44.400 de cetățeni ruși, iar Franța pentru 13.700, în timp ce în Cipru și Portugalia populația născută în Rusia a crescut de 2,5, respectiv de 3,5 ori.
Mai multe state din UE au mers în direcția opusă. Letonia, Estonia și Cehia au înregistrat cele mai mari scăderi ale numărului de rezidenți ruși, pe fondul politicilor dure în domeniul migrației și, în cazul statelor baltice, al îngrijorărilor legate de securitate generate de comunitățile mari de vorbitori de limbă rusă.
Comunități importante s-au format și în afara UE. În Serbia, populația rusă a crescut de la aproximativ 5.000 de persoane înainte de invazie la 61.900 la sfârșitul lui 2025. Până în primăvara acestui an, Kazahstanul primise peste 107.000 de migranți ruși, în timp ce Armenia și Georgia găzduiau 43.500, respectiv 70.000.
Turcia a atras un număr mare de ruși imediat după invazie, dar ulterior a înăsprit regulile de ședere. Până în iunie, numărul permiselor valabile deținute de ruși acolo scăzuse la 75.900, jumătate față de vârful din 2023.
Cercetătorii care urmăresc tiparele emigrației au identificat cel puțin patru valuri distincte începând din februarie 2022. Cel mai recent, care a început în această primăvară, a fost declanșat de noile informații despre o mobilizare iminentă pentru războiul total purtat de Moscova în Ucraina.
„Toată lumea înțelege acum că nu are niciun viitor în Rusia. Nu există nicio imagine a viitorului, nicio înțelegere a ceea ce se va întâmpla peste șase luni sau peste un an”, a declarat Anastasia Burakova, avocată și fondatoare a Kovcheg, un proiect de asistență juridică pentru rușii aflați în străinătate. „Mai mult, există riscuri legate de mobilizare și de recrutarea pentru serviciul militar, pe care oamenii le resimt foarte personal”.
„Acum nu am nimic și mă simt liber”
Ivan, în vârstă de 19 ani, a plecat din Rusia în această primăvară ca să evite încorporarea și lucrează acum în construcții la Erevan, unde postează videoclipuri pe YouTube. Cu un an înainte, era manager într-un magazin de telefoane mobile.
„Mă gândeam: asta e, asta e viața, totul merge cum ar trebui”, a spus el într-un videoclip pe YouTube. „Acum stau pe o bancă în Erevan, fără nicio funcție și fără un loc de muncă stabil. Soția mea e lângă mine. Atunci eram manager și mă simțeam prins în capcană. Acum nu am nimic și mă simt liber”.
Sondajele realizate de cercetători independenți arată că emigranții ruși sunt în principal cupluri tinere, adesea fără copii, în care ambii parteneri au sub 36 de ani.
De regulă, au un nivel ridicat de educație și lucrează fie în profesii expuse represiunii politice, precum jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și analiști politici, fie în domenii foarte căutate la nivel internațional, mai ales IT, inginerie și mediul academic. Aproximativ 20% dintre cei care au plecat nu au studii universitare. În jur de 18% studiază sau plănuiesc să studieze în străinătate.
Emigranții se împart în trei mari categorii: cei care s-au stabilit și se așteaptă să rămână în străinătate pe termen lung, cei care s-au mutat deja o dată și se pregătesc să se mute din nou și cei care sunt încă în Rusia și intenționează să plece în următoarele șase luni.
Impactul economic asupra țărilor gazdă a fost vizibil, dar inegal. În Armenia și Georgia, afluxul brusc de oameni și capital a contribuit la o creștere a PIB-ului cuprinsă între 9% și 9,4% în perioada de vârf, între 2022 și 2024, potrivit unei analize publicate de institutul de cercetare CASE Center.
În Serbia, venitul mediu al unei gospodării rusești ajungea la aproximativ 3.500 de euro pe lună, față de o medie locală de 900 de euro. În Georgia, cifrele erau de 3.300 de euro, față de 650 de euro. Efectul s-a atenuat între timp, pe măsură ce economiile gazdă s-au adaptat, iar creșterea s-a stabilizat la 5-7% pe an.
În loc să concureze pentru locurile de muncă locale, majoritatea migranților ruși au lucrat de la distanță sau și-au deschis propriile afaceri.
În IT, până la 41% și-au păstrat veniturile de la clienți străini, iar în sectorul media, aproximativ 21%, bani care ajung în economiile gazdă prin taxe și prin cheltuielile de zi cu zi.
Între timp, autoritățile ruse și cercetătorii independenți au documentat și unele reveniri în țară, dar amploarea fenomenului rămâne disputată.
Proiectul sociologic independent OutRush a estimat că până în vara lui 2024 se întorseseră în Rusia cel mult 8% dintre emigranți, iar alți aproximativ 5% intenționau să o facă.
Institutul de Cercetări Economice Aplicate din cadrul RANEPA, o instituție academică legată de stat, a estimat rata totală de revenire din valul 2022-2023 la aproximativ 10%.
Estimările firmelor de consultanță și ale agențiilor de recrutare sunt considerabil mai mari, de la 16% în rândul specialiștilor IT până la 40-45% dintre cei care au plecat în perioada de vârf.
Printre motivele invocate cel mai des pentru întoarcere se numără dificultatea de a găsi un loc de muncă, problemele legate de statutul legal și închiderea afacerilor rusești relocate.
Programul oficial de relocare al Rusiei a înregistrat în 2025 un minim istoric, atrăgând în țară doar 26.700 de persoane.
Euronews nu a putut verifica independent datele guvernului rus.