Antena 3 CNN › Externe › UE propune 45 de miliarde de euro suplimentari pentru Ucraina. „Va rambursa banii doar după ce Rusia îi va plăti despăgubiri de război”

UE propune 45 de miliarde de euro suplimentari pentru Ucraina. „Va rambursa banii doar după ce Rusia îi va plăti despăgubiri de război”

A.O.
6 minute de citit Publicat la 11:27 18 Noi 2026 Modificat la 11:27 18 Noi 2026
Volodimir Zelenski a dezvăluit în octombrie că Ucraina va avea un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro doar în 2027. Foto: Profimedia Images

Comisia Europeană le va propune statelor membre acordarea unui împrumut adițional de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina în anul 2027, potrivit unui document consultat de The Kiev Independent. De asemenea, la Bruxelles se pregătesc modificări legislative care ar permite altor țări să deblocheze miliarde de euro în plus pentru Ucraina. Banii ar urma să fie rambursați de Ucraina, după ce primește reparații de război de la Rusia. Totuși, nici acest împrumut nu rezolvă problema de fond: pe termen lung, finanțarea Ucrainei va fi din ce în ce mai dificilă. În aceste condiții, țările membre ar putea reveni asupra propunerii de confiscare a peste 200 de miliarde de euro din activele statului rus aflate pe teritoriul UE.

Propunerea, care urmează să fie prezentată miercuri, 18 noiembrie, vine după ce președintele Volodimir Zelenski a dezvăluit în octombrie că Ucraina va avea un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro doar în 2027 și a cerut ajutorul Europei. 

Comisia Europeană propune acum acordarea unor împrumuturi în valoare de 45 de miliarde de euro, „garantate prin marja de manevră a bugetului UE”, potrivit documentului citat de The Kiev Independent. Planul trebuie dezbăut și aprobat de statele membre ale Uniunii Europene. 

„Ucraina ar plăti împrumutul după ce primește reparații de război de la Rusia”, potrivit documentului. 

Este aceeași condiție care s-a aplicat și împrumutului deja aprobat de 90 de milioane de euro. 

De asemenea, similar împrumutului anterior, Comisia Europeană propune și de această dată împărțirea sumei în trei categorii de finanțare. 

Cea mai mare sumă, 25 de miliarde de euro, ar urma să finanțeze industria de apărare din Ucraina și va fi acordată în schimbul unor liste de produse prezentate de Kiev, practic liste de achiziții cu echipamentele pe care dorește să le cumpere.

La fel ca în cazul împrumutului de 90 de miliarde de euro, producătorii din UE și Ucraina vor avea prioritate, însă va fi păstrat un mecanism flexibil de aprobare, care să permită achizițiile din țări terțe atunci când este necesar.

Ucraina s-a folosit deja de acest mecanism pentru a obține excepții pentru componente de dronă ieftine din CHina și pentru rachetele americane PAC-3 pentru sistemele Patriot, în condițiile în care producătorii europeni nu pot oferi alternative viabile în ritmul și la scara necesare.

Conform documentului citat, celelalte  20 de miliarde de euro vor fi împărțite în mod egal între două categorii de finanțare. Ucraina va primi bani în schimbul implementării reformelor cerute de UE și FMI: „Asistența macrofinanciară” și „Mecanismul pentru Ucraina” (Ukraine Facility).

Chiar și dacă acest plan ar fi aprobat, Zelenski tot nu ar strânge toată suma care îi lipsește. 

Cum vrea Comisia Europeană să-i motiveze pe aliații Ucrainei

Pe parcursul anului 2026, Comisia Europeană a insistat că împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost conceput pentru a acoperi doar două treimi din necesitățile Ucrainei și că țările terțe trebuie să contribuie cu fonduri suplimentare. Puține au făcut însă acest lucru.

Pentru a evita repetarea acestei situații, propunerea Comisiei prevede modificarea a două acte legislative, astfel încât aliaților să le fie mai ușor să își sporească sprijinul pentru Ucraina.

Una dintre modificări vizează revizuirea Mecanismului pentru Ucraina, fondul prin care Kievul este recompensat pentru adoptarea reformelor necesare aderării la UE, astfel încât „țările terțe cu o bonitate ridicată [...] să ofere Uniunii Europene garanții financiare irevocabile, necondiționate și la cerere”.

Aceste garanții ar putea debloca încă 5 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru Ucraina, suplimentând cele 10 miliarde de euro propuse deja de UE.

Propunerea prevede, de asemenea, ca aceste țări să contribuie la plata dobânzilor aferente datoriei printr-o „contribuție adecvată”. Totuși, plățile efectuate prin mecanismul UE ar fi mai mici decât în cazul în care statele respective ar acorda direct ajutor financiar Ucrainei, prin acorduri bilaterale.

Norvegia a contribuit deja la Mecanismul pentru Ucraina, ceea ce sugerează că și alte țări ar putea fi interesate să participe la acest plan.

Cea de-a doua propunere a Comisiei Europene vizează modificarea unei legi pentru „a susține statele membre G7 în acordarea unor noi împrumuturi Ucrainei”, pe care, în documentul citat, CE le numește „împrumuturi ERA de a doua generație”.

Prima generație de împrumuturi ERA a fost convenită în octombrie 2024 și a pus la dispoziția Ucrainei 50 de miliarde de dolari. Dobânzile și rambursarea acestor împrumuturi sunt acoperite din profiturile generate de activele de stat rusești înghețate.

Conform planului Comisiei, „astfel de noi împrumuturi ar urma să fie rambursate din viitoarele venituri extraordinare generate de înghețarea activelor suverane rusești [...], după ce împrumuturile acordate inițial vor fi rambursate integral”.

Documentul nu estimează însă cu exactitate câți bani suplimentari ar putea fi deblocați prin această inițiativă.

Care este totuși problema de fond

The Kiev Independent scrie că această propunere a Comisiei Europene este o „tentativă de a transforma un cerc într-un pătrat”, ceea ce este tot mai dificil de realizat fără costuri pe măsură ce războiul Rusiei continuă. 

În document, CE admite că „mobilizarea de resurse adiționale semnificative de către statele membre pentru a finanța Ucraina va reprezenta o provocare economică importantă”. 

Costurile asociate creșterii cheltuielilor pentru apărare, menținerii sprijinului pentru Ucraina, accelerării tranziției către energia regenerabilă și finanțării sistemelor de protecție socială în țările cu populație îmbătrânită contribuie toate la presiunile asupra bugetelor statelor membre ale UE.

Potrivit previziunilor economice publicate pe 17 noiembrie, toate statele membre ale UE, cu excepția a patru dintre ele, vor înregistra deficite bugetare în 2027.

Guvernul de coaliție din Belgia este în pragul colapsului. Un compromis privind redresarea situației financiare a țării nu a fost încă atins. 

În același timp, țările de pe Flancul Estic susțin că ar trebui să primească mai mult sprijin din partea UE în următorul buget multianual, deoarece suportă o parte disproporționat de mare din povara apărării Uniunii Europene și a supravegherii frontierelor sale.

„Este oportună elaborarea unei soluții inovatoare care să nu implice o povară financiară nici pentru Ucraina, nici pentru statele membre”, se arată în proiectul Comisiei.

Cu toate acestea, proiectul prevede ca UE să suporte costurile noului împrumut de 45 de miliarde de euro, la fel cum procedează în cazul împrumutului de 90 de miliarde de euro deja aprobat, folosind „marja de manevră” a bugetului comunitar.

Țările UE negociază în continuare următorul buget multianual al blocului comunitar, pentru perioada 2028-2034. În forma actuală, acesta include o sumă propusă de 89 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei.

Această sumă nu este suficientă pentru a acoperi nici măcar deficitul de finanțare al Ucrainei pentru un singur an, iar costurile aferente rambursării împrumuturilor existente ar urma să consume o parte semnificativă din fonduri.

În acel moment, vor trebui luate în calcul și alte variante, unele dintre ele greu de acceptat, dacă se dorește continuarea sprijinului pentru Ucraina.

De exemplu, statele UE ar putea direcționa o parte mai mare din veniturile fiscale către acest scop sau ar putea majora impozitele, două măsuri pe care politicienii vor fi reticenți să le adopte, în condițiile în care multe țări din UE urmează să organizeze alegeri în 2027.

De asemenea, Uniunea ar putea reveni asupra propunerii de confiscare a peste 200 de miliarde de euro din activele statului rus aflate pe teritoriul UE, o măsură respinsă de mai multe țări, în special de Belgia, unde se află aceste active, atunci când a fost adusă în discuție în decembrie 2025.

Alte propuneri ar putea câștiga însă teren, precum Cadrul pentru Optimizarea Câștigurilor Excepționale (Windfall Optimization Loan Framework – WOLF), care promite să maximizeze profiturile generate de activele rusești fără a le modifica statutul juridic.

Până acum însă, statele UE nu au analizat în mod serios nici această propunere, nici alte variante.

Prima ocazie pentru liderii europeni de a discuta propunerea Comisiei și modalitățile de finanțare pe termen lung a Ucrainei va fi reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, programată pentru 26-27 noiembrie.

Există speranțe mari că un acord privind finanțarea Ucrainei pentru 2027 și asupra viitorului buget al UE în ansamblu va putea fi încheiat până la ultima reuniune a liderilor europeni din acest an, care va avea loc între 17 și 18 decembrie.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole