România are potențialul de a deveni un nou „magnet” al investițiilor industriale în Europa, pe fondul schimbărilor strategice din economia europeană, potrivit unui studiu Frames publicat luni, citat de Agerpres.
„Departe de a mai fi o piaţă periferică, ţara noastră a devenit un magnet pentru investiţii, atrăgând capital şi proiecte de anvergură datorită unei combinaţii unice de factori, de la infrastructura în plină modernizare la tendinţa globală de relocare a producţiei. Chiar dacă România se confruntă în prezent cu provocări economice generate în principal de măsurile de ordin fiscal, perspectivele orizontului 2026-2030 sunt extrem de pozitive”, notează documentul.
Specialiștii susțin că, odată cu stabilizarea problemelor bugetare și a cadrului fiscal, România poate deveni un pol de putere în sectorul depozitelor industriale și al halelor de producție.
În prezent, stocul total de spații industriale și logistice moderne a ajuns la aproximativ 7,5 milioane de metri pătrați, aproape dublu față de anii trecuți, ceea ce plasează țara pe locul trei în Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia.
„Dacă în trecut creşterea era alimentată preponderent de boom-ul comerţului electronic şi de nevoia de depozite logistice, acum asistăm la o transformare structurală. Unul dintre cei mai puternici vectori de creştere este relocarea producţiei (nearshoring). Companiile internaţionale caută să îşi scurteze lanţurile de aprovizionare şi să îşi mute fabricile mai aproape de pieţele europene, iar România, cu forţa sa de muncă calificată şi costurile competitive, este o destinaţie predilectă. Iniţial alimentată de retail, FMCG şi logistica terţă parte (3PL) (susţinând o creştere a depozitării de tip big-box pentru distribuţie), cererea este acum tot mai diversificată, spun specialiştii. Acest lucru se vede în cifre: în ultimii doi ani, aproximativ o treime din cererea de spaţii industriale a fost destinată activităţilor de producţie, un salt uriaş de la procentul de 10-15% din anii anteriori”, explică experții.
O parte importantă dintre aceste proiecte sunt construcții la comandă sau spații deținute chiar de producători, ceea ce face ca ponderea reală a producției să fie subestimată în statistici. În același timp, logistica și comerțul electronic rămân dominante, comercianții și operatorii logistici reprezentând încă jumătate din piața de închirieri.
Raportul subliniază și o diversificare geografică accelerată: dacă în trecut București concentra mare parte din dezvoltările industriale și logistice, acum orașe precum Timișoara, Arad, Brașov și Sibiu atrag tot mai multe investiții.
Regiunea Moldovei este considerată una dintre zonele cu cel mai mare potențial, odată cu construcția Autostrăzii A7, care aduce pe radar orașe precum Iași și Bacău.
În Capitală, finalizarea șoselei de centură A0 va impulsiona extinderea zonelor logistice, mai ales în sud.
„Acest boom nu este întâmplător, ci este susţinut de doi piloni strategici majori. Aderarea completă la spaţiul Schengen a eliminat cozile de la frontierele terestre, reducând drastic timpii şi costurile de tranzit şi transformând România într-un hub logistic şi mai eficient pentru Europa de Sud-Est. În paralel, influxul de fonduri europene, în special prin PNRR, finanţează o modernizare fără precedent a infrastructurii rutiere şi feroviare, creând coloana vertebrală necesară pentru această expansiune industrială”, arată studiul.
Estimările indică faptul că România ar putea atrage investiții de circa 10 miliarde de euro în spații logistice și industriale, atât din surse private, cât și publice.
Cele mai atractive zone sunt Portul Constanța, București/Ilfov și regiunea Centru.
Cercetarea a fost realizată pe baza datelor Ministerului Dezvoltării, INS, Comisiei Naționale de Prognoză, Eurostat și unor companii specializate din domeniu.
Ştiri video recomandate
