Dacă ar trăi în zilele noastre, venerabilul Conu Iancu ar spune poate despre capitalul românesc că este minunat dar lipseşte cu desăvârşire. Celebrul adagiu caragialian poate fi pe deplin încuviinţat, dar deopotrivă contrazis. Căci, în ţara numită (încă) România, capitalul românesc nu mai deţine controlul în niciun segment al pieţei, decizia, îndeosebi în axa majoră a economiei, aparţinând capitalului străin. Dar, capitalul românesc realizează totuşi cam jumătate din cifra de afaceri a tuturor companiilor active din România şi o face dând de lucru la nu mai puţin de 70% din forţa de muncă pe ansamblu.
Din datele respective reiese că este de două ori mai slab productiv decât capitalul străin. Culmea, însă, raportează de două ori mai multe profituri realizate decât raportează capitalul străin. Ceea ce evidenţiază o rată halucinantă de evaziune fiscală din partea capitalului străin şi, prin comparaţie, faptul lăudabil că mult incriminatul capital românesc este infinit mai bun platnic şi oricum mai ataşat năzuinţelor ţării.
----------------------------
Textul integral îl puteţi citi în revista Români care Dezvoltă România, care conţine și Top 100 Antreprenori Români, disponibilă în punctele de difuzare a presei.
