Cei mai importanți jucători din mediul de afaceri românesc au stat față în față cu decidenții politici într-o dezbatere unică, cu tradiție, creată în jurul temelor fierbinți din economie la Forumul Dezvoltăm Împreună România - Premise de creștere economică pentru 2026, organizat de Intact Media Group și moderat de Directorul Executiv Alessandra Stoicescu.
2026 este anul în care antreprenorii așteaptă ca efortul depus de ei pentru redresarea economică să aibă ecou și să fie unul comun cu statul, astfel încât traictoria business-urilor pe care le conduc și de care depind zeci de mii de locuri de muncă, în lanț, să nu aibă de suferit. Oamenii de afaceri vor predictibilitate și reguli pe care Guvernul să nu le mai schimbe în timpul jocului, în așa fel încât reforma pornită în urmă cu jumătate de an să aibă efectele scontate și să nu se întoarcă precum un bumerang împotriva mediului privat și, implicit, împotriva populației.
Forumul a fost deschis de către ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a explicat necesitatea efortului comun depus până acum și planul de relansare economică.
„Legat de experiența acestor șase luni de guvernare de anul trecut- se pot crește investițiile fără să creștem deficitul. Am demonstrat că investițiile, la finalul anului 2025, au ajuns la aproximativ 137–138 de miliarde de lei. Ele au crescut atât nominal, cât și procentual, față de investițiile înregistrate în 2024, iar acest lucru s-a întâmplat pe un fond de scădere, nu de creștere a deficitului. Am reușit acest lucru pentru că am ținut cheltuielile sub control și pentru că am avut o disciplină fiscal-bugetară mult întărită”, a punctat ministrul Nazare.
Acesta a mai spus că România a relocat mai multe proiecte și programe pe fonduri europene și a reușit ca la finalul anului trecut să își îndeplinească ținta asumată.
„2026 este un an foarte important. Acum, însă, discuțiile cu agențiile de rating se pot purta în alți termeni, pentru că este o încredere pe care am câștigat-o atât în fața agențiilor, cât și în fața Comisiei Europene, iar această încredere se poate transpune într-un potențial mai mare de creștere pentru România”.
Bugetul de stat pentru 2026, aflat în pregătire de la începutul anului, trebuie atent calculat în contextul economic vulnerabil în care se află țara noastră, mai spune ministrul Finanțelor.
„Trebuie să aducă o absorbție cât mai mare a fondurilor din PNRR, unde avem aproximativ 10 miliarde de euro prevăzute în proiecția actuală, alături de aproximativ 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune și 5 miliarde de euro pentru subvenții în agricultură. Anvelopa investițională din bugetul anului 2026 este foarte mare, iar PNRR este o componentă absolut obligatorie. Trebuie să reușim să absorbim aceste investiții, astfel încât bugetul pe 2026 să fie un buget al relansării”.
În acelaşi timp, creșterea economică pe care statul o prognozează în 2026 este de aproximativ 1%; o estimare realistă, fără supraevaluarea veniturilor și subestimarea cheltuielilor.
„Pregătim programul de redresare economică. Am reușit să reducem IMCA (Impozitul minim pe cifra de afaceri) de la 1% la 0,5%, ceea ce va da investitorilor privați posibilitatea să aibă mai mult spațiu în 2026. Și, în același timp, am prevăzut abrogarea IMCA la finalul anului 2026. Este deja în lege abrogarea taxei pe stâlp din 2027. În același timp, am introdus cota unică de 1% pentru microîntreprinderi. Avem deja în vigoare și funcționează garanția de portofoliu prin Banca de Investiții. Acest program depășește un miliard de euro în 2026 și îmi pun mari speranțe în modul în care va funcționa, pentru că este un instrument extrem de bun pentru antreprenorii români, pentru microîntreprinderi și pentru IMM-uri”, a subliniat Alexandru Nazare la Forumul Dezvoltăm Împreună România.
Claudia Griech, Director General al E.ON România, cu o carieră de aproape două decenii în cadrul grupului, a punctat necesitatea dialogului dintre stat și privat în această perioadă. „Vin din energie, un sector care simte simultan presiunea inflației, a reglementării, a investițiilor masive și a așteptărilor sociale. Cred că, așa cum mediul de business își dorește predictibilitate, asta se transferă la nivelul fiecărui cetățean al acestei țări. Până la urmă, de ce cerem predictibilitate în energie? Pentru că suntem responsabili în fața a trei milioane de clienți să le putem asigura această predictibilitate. Și de asta cred că este o lentilă foarte bună- energia- să vedem de ce avem nevoie pentru creștere economică sănătoasă.
Claudia Griech spune că România se află într-un paradox. „Avem capital, avem fonduri europene, avem <>, dar ne lipsesc viteza decizională și predictibilitatea. Asta este, în primul rând, ceea ce solicită mediul de business: un teren de joacă, dacă vreți; un teren de joacă corect, cu reguli clare, cu promisiuni respectate, cu reglementări care să permită această predictibilitate de care spuneam. Știm cu toții că am trecut printr-o perioadă de criză prelungită în energie, începând din 2021. Se întâmplă atât de multe lucruri în jurul nostru, încât nu ne permitem ca, dincolo de impactul care vine din geopolitic, să mai punem presiune și din lipsa de decizie și lipsa de reglementare eficientă. Am susținut în permanență că nu putem să redeschidem piața după intervenția de statului peste noapte. Liberalizarea nepregătită nu face decât să aducă neîncredere, lipsă de predictibilitate, atât în mediul de business cât și la clientul casnic final”, a atenționat Directorul General al E.ON România.
Statul nu trebuie să fie cel mai mare investitor, ci trebuie să fie cel mai mare partener de dialog al investitorilor, a concluzionat Claudia Griech.
Mesajul a fost susținut de reprezentanții tuturor sectoarelor din economie. Alexandra Olaru, Director Legal & External Affairs, Vodafone România, a subliniat importanța faptelor în detrimentul simplelor mesaje rostite.
„Reprezint o companie prin a cărei infrastructură trece 20% din traficul global de internet. Avem peste 250 de milioane de dispozitive conectate în fiecare moment. În România, până în acest moment, compania pe care o reprezint a investit peste 6,5 miliarde de euro. Și pentru a-și continua performanța la nivel de servicii oferite clienților, investește într-un an modest peste 150 de milioane de euro. Investește într-un an în care ecosistemul legislativ este de ajutor, în jur de 200 de milioane de euro. Și este un contributor major în foarte multe dintre domeniile despre care se vorbește aici, la această masă. Deși industria a scăzut în ultimii ani cu o cifră considerabilă, în jur de 8% numai în ultimii doi ani, este o industrie care continuă să investească”, a spus Alexandra Olaru.
Aceasta a mai adăugat faptul că este nevoie ca industria de telecomunicații să fie privită ca un investitor major în sistemul național de securitate al țării.
Prezent la Forumul Dezvoltăm Împreună România, Călin Costinaș, Deputy CEO, Profi Rom Food, a precizat că măsurile luate de Guvern au fost înțelese de către cei din mediul de afaceri care resimt cel mai mult efectele lor, însă efortul trebuie să fie dublat și de stat.
„Trebuie să ne focusăm foarte mult și pe partea de creștere economică. În domeniul în care activăm noi- unul din factorii-cheie care influențează consumul este panica. Am intrat într-o spirală de panică ce blochează consumul. Se consumă mai puțin, cumpărăm mai puțin; companiile care produc, produc mai puțin, deci suntem într-un efect de <> destul de periculos. Trebuie să vedem și lucrurile pozitive: țara a avut o evoluție foarte bună dacă ne uităm pe creșterea economică în ultimii zece ani. Foarte puțin se vorbește de ceea ce am făcut bine și scoatem puternic în vizibilitate partea negativă și lucrul acesta influențează puternic consumul”, a atras atenția Călin Costinaș.
Prezentă la eveniment, Roxana Pîntea, Director External Affairs, PMI a menționat că mediul privat poate susține costul generat de reforma Guvernului doar pe termen scurt. „Am demonstrat de foarte multe ori că suntem acolo pentru statul român. Dar investițiile pe termen lung nu pot fi construite pe excepțiile acestea repetate. Investițiile pe termen lung cer revinere clară la predictibilitate, la un plan credibil de redresare, la reguli clare, aplicate consecvent. Predictibilitatea nu ajută doar companiile. Ajută România să țină investițiile și să le crească pe termen lung. Asta ne-a permis nouă, acum aproape nouă ani, să investim peste 730 de milioane de dolari în retecnologizarea fabricii din Otopeni pentru a produce numai produse fără fum. Ne-a permis să menținem 1.500 de locuri de muncă plătite de două ori peste media națională. Prin toate investițiile pe care industria le-a făcut am ajuns să aducem exporturile de tutun încălzit la peste un miliard de euro în 2024, contribuind la balanța comercială a României. Tot ca industrie avem două miliarde de euro în exporturi în 2024. Mediul privat poate fi motorul, dar nu poate înlocui statul”, a precizat Roxana Pîntea.
În replică pentru reprezentanții mediului de afaceri Radu Miruță, Viceprim-ministru al României, a explicat că trebuie să existe un set minim de obiective asupra cărora toate partidele politice să fie de acord și aceste obiective să devină o concurență despre cine reușește să atingă mai mult din ele. „Suntem cumva ca o albină într-un borcan închis cu capac, în care consumăm foarte mult efort, dar în interiorul borcanului respectiv și niciodată nu ajungem să ducem planul ăsta la îndeplinire, pentru că existența unui plan asumat de toate partidele politice este un lucru mai bun decât dacă planul ăsta ar fi chiar greșit. Mersul ăsta din stânga în dreapta e ca jocul ăla cu tras cu sfoara. O echipă trage în un capăt al sforii, o echipă trage de capătul celălalt. Împreună își consumă foarte multă energie, dar sfoara aia cam rămâne pe loc. Eu cred că de-asta nu există o viteză mai mare cu care să rezolvă lucrurile, pentru că acest plan nu e suficient înțelepciune politică să fie aprobat” a spus Radu Miruță.
Radu Oprea, Secretar General al Guvernului a luat, de asemenea, cuvântul în cadrul evenimentului organizat de Intact Media Group.
„Eu spun mereu că paradoxul României este că toți vorbim despre schimbare, dar în realitate avem nevoie de continuitate în proiectele bune. Vrem să ne lăsăm fiecare dintre noi amprenta atunci când ajungem să conducem o instituție; suntem politicieni, este de înțeles. Dar, în același timp, pe proiectele bune, pe proiectele importante pentru România, ar trebui să găsim în noi resortul de a continua și asta înseamnă implicit o recunoaștere a lucrurilor pe care fiecare le-a făcut bine. Sigur că aș putea să dau cu titlu de exemplu faptul că avem pentru prima dată aprobată de către un guvern o strategie a industriei naționale de apărare. N-a fost ușor, 35 de ani nu s-a putut, dar am reușit și avem mai mult decât atât o schimbare, eu spun reformă”, a subliniat Radu Oprea.
Ileana Dumitru, Director Departament pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT a fost o altă voce importantă din mediul de afaceri, prezentă la Forumul organizat de Intact Media Group. „Compania noastră este prezentă în România de peste 28 de ani, perioadă în care a contribuit activ prin investiții, taxe plătite la bugetul de stat, angajați, exporturi în peste 12 țări. Pentru noi, România este o piață strategică foarte importantă, iar modelul de business pe care îl avem aici este unul de prestigiu, aș putea spune, în cadrul companiei globale. Un factor important îl reprezintă deschiderea autorităților pentru dialog și predictibilitatea pe care cu toții ne-o dori în ceea ce privește regimul fiscal. Suntem foarte afectați și de provocarea comerțului ilicit, având granița cu state din afara Uniunii Europene. De asemenea, suntem direct vizați de discuțiile pe Directiva Europeană privind accizarea produselor din tutun, unde ne-am confruntat cu niște propuneri destul de drastice, care ar fi de natură să afecteze piața din România, unde prețurile nu sunt la nivelul celor din Vest și puterea de cumpărare nu se apropie de cea a consumatorilor din Vest”, a spus Ileana Dumitru în cadrul dezbaterii moderate de Alessandra Stoicescu.
Prezent la masa discuțiilor, Ştefan Vuza, Preşedinte şi CEO al Chimcomplex a atras atenția asupra faptului că mediul de afaceri și, cu precădere, industria chimică au nevoie să știe exact către ce direcție trebuie să se îndrepte pe termen mediu și lung.
„Alte state din Uniunea Europeană — Franța, Germania, Spania, Polonia — și-au anunțat deja pachetele de sprijin pentru industriile energointensive, considerate strategice. Dispariția acestor ramuri— metalurgie, chimie, materiale de construcții și altele — nu afectează doar companiile respective, ci întregul lanț economic. În chimie există o vorbă simplă: <>. Iar reacția întârzie”, a precizat Ștefan Vuza.
În lipsa unor informații concrete din partea decidenților, companiile vor continua să închidă capacități și să se retragă, a mai avertizat CEO-ul Chimcomplex.
Într-o notă mai optimistă, Irina Butnaru, Head of Corporate Communications & Public Affairs | Spokesperson PENNY | REWE România, a declarat că inițiativa companiei, Triplu RO, lansată în 2020, înregistrează un succes tot mai mare la raft.
„Triplu RO înseamnă un produs al cărui ingredient principal este din România, care este procesat și ambalat tot în România – condiții dificil de îndeplinit simultan. Știm că soluțiile de redresare economică nu sunt ușor de implementat, însă rămânem optimiști și credem că, pas cu pas, putem avansa. Aș vrea să menționez importanța dialogului – un dialog pe care l-am simțit mult mai prezent în 2025 față de anii anteriori, cel puțin în sectorul de retail. Inițiativa Triplu RO ajută și credem că poate fi extinsă și în alte domenii, nu doar în cel agroalimentar, pentru că România are un potențial excepțional în această direcție”, a concluzionat Irina Butnaru.
La fel ca în fiecare an, jurnalista Alessandra Stoicescu, Directorul Executiv al Intact Media Group, a reunit principalii actori ai mediului de afaceri pentru a-i pune în dialog cu reprezentanții statului pe temele esențiale din economie.
