Metodele uluitoare prin care drogurile sunt introduse în penitenciarele din România: ”Se obțin ușor”

”M-am dus într-un club. Atunci am cunoscut primul drog. Am luat şi o pastilă de ecstasy. Mă rog, de la pastila aia de ecstasy şi băutura, am luat-o razna. L-am tăiat pe un neamţ, acolo”, spune un tânăr dependent de droguri, care a ajuns în închisoare.

Acesta este începutul poveștii dramatice a unui tânăr care a ajuns la închisoare după ce, sub efectul drogurilor şi al băuturii, a înjunghiat un străin.

A ales să-şi ascundă identitatea pentru că, spune el, vrea o viaţă nouă. Departe de gratii, droguri și de prejudecăţi.

”De la băutură, cu muzica din club şi cu ecstasy-ul ăla care îţi dădea energie, am fost pe altă lume.  

Îl vedeam (n.r. pe tânărul pe care l-a înjunghiat) că dansează cu iubita mea. Dar eu nu aveam iubită”, spune tânărul.

Era pentru prima dată când consuma substanţe interzise. Combinația dintre stupefiante şi alcool i-a dat reacții violente cum nu mai avusese. O noapte de distracție s-a transformat rapid în cel mai mare coşmar. Însă, în spatele gratiilor, situația s-a înrăutăţit. Acolo a devenit dependent de droguri.

Citește și

Pedepse cu închisoarea pentru proprietarii, chiriașii sau administratorii clădirilor în care se consumă droguri. Legea a fost promulgată

31 Mai

”De când am ajuns în România, am încercat prima oară heroina la seringă. Drogurile se obţin uşor. Telefoane şi gata”, spune tânărul. 

Este mărturia halucinantă a tânărului care, în ciuda faptului că ar fi avut toate şansele unui viitor decent, provenind dintr-o familie potentă financiar, o greşeală l-a costat tot. Colegii de detenţie l-au ajutat să se drogheze și în închisoare. Banii au făcut imposibilul posibil. Iar cazul său nu este deloc singular. Mii de deţinuţi sunt depedenenţi de droguri.

”Sunt aproximativ 4.000 de deținuți declaraţi ca fiind consumatori de droguri. Aproximativ 2.000 de deţinuţi au fost condamnaţi pentru trafic de stupefiante, iar aproximativ 2.000 de deţinuţi s-au autodeclarat consumatori pe timpul executării pedepsei”, mărturisește Cosmin Dorobanțu, lider SNPP.

Altfel spus, jumătate dintre deținuții dependenți de stupefiante erau deja consumatori la începutul executării pedepsei, iar cealaltă jumătate a devenit dependentă pe parcursul condamnării.

Cosmin Dorobanţu, un cunoscător al regulilor din închisoare, spune cum este posibil acest lucru.

”Ultima metodă care m-a frapat şi pe mine. Este metoda broaştei moarte. Aruncă o broască moartă peste gardul penitenciarului. Colegii mei când văd o broască moartă nu se gândesc că acolo sunt ascunse drogurile. Este luată de deţinuţii care sunt scoşi la activitate şi dusă în interiorul locului de detenţie”, spune acesta.

Şansele ca un deținut să scape de patima drogurilor în detenție sunt mici. În închisori, sunt puține centre specializate pentru tratarea dependenţelor.

"Serviciile implementate la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor constau în serviciile de substituţie cu metadonă, realizate prin cabinetele medicale ale penitenciarelor, dar şi prin intervenţii de tip comunitate terapeutică”, a declarat Bogdan Gheorghe, medic ANA.

Cei mai mulți dintre deținuții consumatori de droguri sunt dependenți de heroină, potrivit ultimei statistici.