Primul caz de hepatită cu origini necunoscute a fost depistat şi în România, la o fetiță de cinci ani. Este un caz "probabil", a precizat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Întrebat ce evoluție fulminantă poate să aibă această formă de boală, dr. Irinel Popescu, director al centrului de chirurgie generală şi transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, a precizat:
"Nu este singurul tip de viroză cu care ne întâlnim sau la care s-a descoperit o astfel de evoluție. Suntem destul de familiarizarăți cu ceea ce noi numim hepatita B fulminantă.
O bună parte din aceste boli fulminante ajung la transplant hepatic. Formele inițiale pot să ajungă la gastroenterologie, iar în cazul în care se agravează ajung în terapie intensivă.
Colegii noştri activează imediat protocoalele de tratament a unei insuficiente hepatice acute pentru că asta produce hepatita B fulminantă.
Dacă insuficiența hepatică acută evoluează, conform unor criterii de gravitate, atunci se stabileşte indicația de transplant. Totul este să existe la timp un ficat.
În cazul copiilor, programul de transplant se face cu ficat de la tată sau de la mama. La copilul mic un fragment de ficat este suficient, iar această operaţie se practică de obicei cu succes.
Cea mai mare îngrijorare asta ar fi că s-ar putea ajunge la o epidemie, ceea ce nu se întâmplă la adulţi.
Din punctul nostru de vedere noi suntem pregătiți cu protocolul terapeutic al insuficienței hepatice.
Dacă lucrurile se agravează avem opțiunea transplantului. Asta este tot ce putem face în momentul de faţă", a spus dr. Irinel Popescu, director al centrului de chirurgie generală şi transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni la News Hour with CNN de la Antena 3.
