Până la acest moment, nu se cunosc proiectele care vor fi finanțate cu banii pe care România dorește să îi ia de la Uniunea Europeană, dar jumătate din sume vor fi împrumuturi. Una dintre probleme o reprezintă și faptul că dacă proiectele nu vor fi gata până în 2026, atunci există riscul ca țara să fie nevoită să restituie banii.
În primul rând, în ceea ce privește PNRR, există nelămuriri legate de reforma pensiilor și reforma sistemului de taxare și impozitare. Au apărut informații potrivit cărora Guvernul s-ar fi angajat în fața oficialilor europeni să modifice din temelii sistemul de pensionare din România și să elimine posibilitatea de pensionare anticipată sau chiar să înghețe anumite pensii.
În ceea ce privește taxarea, se vorbește despre o majorare a taxelor și impozitelor, dar toate aceste detalii vor fi disponibile, cel mai probabil, miercuri, când premierul și vicepremierul vor prezenta PNRR.
România, abia luni a introdus PNRR în sistemul Uniunii Europene, însemnând că suntem printre ultimele state care au făcut acest lucru. Planul Național de Redresare și Reziliență încărcat luni este cea de-a șasea versiune de PNRR, trimis la Bruxelles.
Banii promiși României prin PNRR
Dintr-un total de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro vor fi granturi, iar 15 miliarde de euro vor fi împrumuturi.
Pentru pensii și sistemul social ar fi fost alocate 682 de milioane de euro și ar urma ca pensiile speciale să fie limitate, să fie elaborată o nouă lege a pensiilor, o indexare automată a pensiilor și creșterea veniturilor la buget.
Totodată, pentru Transport ar fi fost alocate 7,6 miliarde de euro, pentru 4343 de kilometri de autostradă, 311 km de cale ferată modernizată, 15.6 km de rețea nouă de metrou.
Mai mult decât atât, 2,4 miliarde de euro ar urma să meargă către Sistemul Sanitar: 30 de spitale extinse sau renovate, 200 de centre comunitare construite sau renovate, 3.000 de cabinete de medici de familie dotate și 10 secții de ATI pentru nou-născuți care să fie dotate.
