Mii de români au nevoie de un transplant, iar dintre aceștia, cei mai mulți au nevoie de rinichi. Paradoxul este că șansa lor la viață înseamnă decesul altcuiva.
În urmă cu 11 ani a apărut Registrul Național al Donatorilor.
În acest registru sunt înscrise persoanele care își dau din timpul vieții acordul pentru donarea organelor, iar în momentul în care se află în moarte cerebrală nu mai este nevoie de acordul familiei. Mulți însă, nu se înscriu pentru că nu știu cum trebuie s-o facă.
"Este o declarație gratuită, iar ulterior autentificării, notarul public înregistrează în registrul național al Donatorilor declarația autentificată. Pentru a putea face o astfel de declarație este nevoie ca partea care se prezintă să nu fie minor, persoană interzisă și să aibă discernământ" a declarat Miruna Popescu, notar.
Citeşte şi: Marius Caleap, jandarmul care salvează vieţi cu propriul sânge: "Donez din anul 2003"
"Atâta timp cât poate pățesc ceva, un accident, de ce să nu fie salvat o altă viață", a declarat un cetățean.
Pentru ca medicii să poată preleva organele celor care nu sunt înscriși în registru, e nevoie de acordul familiei, care, de multe ori, nu vine.
"Dacă o persoană nu-și exprimă niciun fel de opțiune pe timpul vieții, coordonatorii de transplant din fiecare secție spitalicească au obligația să ia legătura cu membri familiei și să-i întrebe dacă sunt de acord cu prelevarea organelor", a declarat Gheorghe Tache, reprezentant Asociația Transplantaților.
În România sunt aproape 50 de centre de prelevare, dar foarte multe nu funcționează din cauza lipsei de aparatură și de personal.
În 2019 s-au prelevat organe de la 85 de donatori în moarte cerebrală, numărul a scăzut până la 47 în 2021.
Anul trecut au fost aproape 90 de donatori până la jumătatea lunii decembrie.
