După raportul ONU despre schimbările climatice, catalogat drept " cod roşu pentru umanitate", oficialul scoate de la sertar măsurătorile făcute de instituția pe care o conduce.
Concluzia este simplă: numărul incendiilor de vegetaţie se va dubla în următorii ani. Climatologii spun că pericolul vine mai ales din faptul că ariile incendiate vor creşte considerabil.
În 2021 au fost 170 de incendii de vegetaţie
Anul acesta am avut aproximativ 170 de incendii de vegetaţie, dar care, spre deosebire de cele din Grecia, s-au desfăşurat pe arii mult mai mici şi cu o intensitate redusă.
Din păcate, însă, fenomenul se va intensifica şi la noi. O recunoaște, pentru prima dată, şeful Agenţiei Naţioanle pentru Protecţia Mediului.
ANPM: "Suntem pe marginea prăpastiei, chiar suntem pe marginea prăpastiei”
„Suntem pe marginea prăpastiei, chiar suntem pe marginea prăpastiei. În principiu ne așteptam la creșterea frecventei ev secetoase în România care este asociata cu creșterea incendiilor de vegetație. Da, s-ar putea dubla", a spus George Gîbarcea, preşedinte ANPM.
După publicarea raportului ONU prin care experții internaționali avertizează că omenirea va asista la "evenimente meteo extreme fără precedent în istorie", oficialul ne-a arătat măsurătorile făcute şi în România.
Incendiile de vegetaţie se vor manifesta mult mai frecvent în special în zona de sud-vest a ţării. Judeţe precum Mehedinţi, Gorj, Vâlcea sau Olt ar putea fi printre cele mai afectate în viitor.
„Trebuie sa ne pregătim din timp.Prin PNRR o să creştem cu aproximativ 50.000 de ha suprafața împădurita în zonele cu risc. Acum se lucrează la minister la un ghid, un plan. Sperăm să ne ajute şi condițiile meteo sa nu avem seceta extrema, dar trebuie sa începem de undeva", a mai spus George Gîbarcea, preşedinte ANPM
Climatologii subliniază că pericolul nu vor fi incendiile în sine, ci aria pe care se vor desfășura.
Problema care se pune este cea a extinderii ariei lor şi a creșterii frecventei lor
„Vom mai avea şi noi incendii de vegetaţie, fără îndoială. Cât de des, cât de severe vor fi şi cât de persistente şi pe ce arie vor fi depinde foarte mult şi de felul în care vom reuși să reducem emisiile la nivel global", s spus Roxana Bojariu, climatolog-şef al ANM.
O condiție deja impusă de Uniunea Europeană este cea prin care până în 2030 fiecare stat să reducă nivelul de dioxid de carbon cu minimum 40%, astfel încât temperatura medie anuală să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius.
