"Sunt situații, într-adevăr, în care putem să identificăm cauza principală a unui cancer. Din păcate, sunt foarte puține aceste situații și iarăși, din păcate, nu putem să generalizăm aceste răspunsuri.
Noi suntem rezultatul interacțiunii dintre două componente. Pe de o parte, genetica este în partea noastră de genotip, totalitatea genelor noastre cu mutații, dar uneori și unele patogene, care pot să aibă un răsunet important asupra sănătății. Pe de altă parte este mediu.
Atunci când spun mediu, nu mă refer la mediul în care trăim, ci mă refer la interacţiunile pe care noi, ca indivizi, le avem cu ceea ce există în jurul nostru. De la modul în care dormim, cât dormim, ce mâncăm, cum mâncăm, când mâncăm, ce activitate fizică facem, ce expuneri avem la diverși agenți chimici, fizici sau biologici. Toate lucrurile acestea înseamnă interacțiunea noastră cu cu ceea ce e în jur.", a spus medicul Dragoș Median, joi, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate de la Antena 3.
Trebuie să fim atenți și la genetică. În momentul de față, există cunoștințe despre anumite gene ale căror mutații determină sau sunt asociate cu un risc foarte mare de apariție a unui cancer și atunci putem să intervenim aici.
Un exemplu celebru este cazul Angelinei Jolie, care având o mamă, mătușă și o bunică cu cancer de sân, s-a testat pentru mutațiile BRC, şi a observat că are mutații patogene și atunci a făcut mastectomie, iar în felul acesta a prevenit un cancer.
Asta înseamnă că atunci când avem un istoric familial semnificativ, să vedem dacă nu merită să ne căutăm în această direcție. Nu încurajez ca toată lumea să-și facă testări genetice pentru că ar fi o nebunie și pentru că până la urmă cunoștințele noastre sunt mult, mult mai firave decât ne face plăcere să arătăm.
În ceea ce priveşte interacţiunea cu mediul, lucrurile sunt mai complicate. E interesant că au început să apară dovezi în ultima perioadă. De exemplu, cele mai interesante dovezi sunt cele legate de activitatea fizică. Tindem să neglijăm anumite aspecte ale vieții noastre, dar activitatea fizică în general este asociată cu un risc mai scăzut de a dezvolta neoplazii.
În cancerul de sân este dovedit că pacientele care au o viaţă activă din punct de vedere al exerciţiilor fizice, au un risc de recidivă mult mai scăzut.
Al doilea lucru pe care îl putem influența este greutatea. Trebuie spus că creșterea în greutate, devine o problemă de sănătate publică în multe țări. Mă voi întoarce la cancerul de sân, pentru că atingerea unui indice de masă corporală sub 25 se asociază cu un prognostic mai bun.
Un regim alimentar care să includă mai multe fructe, mai multe legume sau alimente proaspete e în mod clar mai bun decât un regim alimentar care să cuprindă hrană super-procesată sau ultra-procesată, glucide în exces, grăsimi în exces, adică ceea ce mâncăm noi de obicei.
Contează să avem un regim de somn echilibrat, cu cel puțin 6 ore de somn în 24 de ore. În zilele noastre pare greu de atins.
Mai sunt și alți factori în afară de cei alimentari, precum expunerea la substanţe toxice, la diverse noxe. Unele sunt expuneri profesionale. Inevitabil, poți să ai un job în care să lucrezi într-un mediu cu mai multe radiații sau cu expuneri la anumite tipuri de unde sonore, care te pot afecta.
Pe de altă parte sunt şi expuneri pe care le alegem noi singuri. Fumatul, de exemplu, nu ne obligă nimeni să fumăm. Este o alegere personală. Consumul excesiv de alcool, iarăși este o alegere personală. Până la urmă, acestea sunt genul de noxe la care putem să alegem să nu ne expunem atât de mult în speranța că nu vom face un cancer.", a mai spus medicul.
