"Poluarea reprezintă acel cumul de substanţe toxice cu care intrăm în contact, fie că discutăm de expunere pe calea aerului, fie că discutăm de substanţe care se dizolvă în ape. Mai mult decât atât, mai avem şi o poluare care ne afectează în interiorul locuinţei. Puţină lume ştie că până la 60% din poluarea la care ne expunem vine din interiorul casei noastre.
Ne poluăm în primul rând, atunci când deschidem ferestrele pentru că şi aerul de afară este poluat, pe de altă parte, multe dintre substanţele pe care le folosim în casă, sunt toxice. Folosim fel şi fel de aerosili în diferite tuburi sau substanţe odorizante. Toate aceste substanţe eliberează aceşti aerosoli care rămân şi ne expun o perioadă lungă de timp la efectul lor", a explicat dr. Radu Ţincu, marţi, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate de la Antena 3.
Dacă mergem pe zonele exterioare, cei mai importanţi poluanţi sunt reprezentaţi de trafic cu maşini poluante. Aceste maşini nu vor face altceva decât să aducă un surplus de noxe în aerul pe care îl respirăm. Această poluare la care ne expunem provine pe cale respiratorie, respirăm un aer poluat şi acest lucru are un efect atât la nivelul plămânilor, dar şi o parte dintre substanţele respective se absorb în sânge.
Avem o serie de substanţe poluante pe care le înghiţim cu alimentele pe care le consumăm şi aici discutăm de agricultura intensivă, unde se folosesc în exces tot felul de pesticide. Dacă vorbim de apă, deversările de substanţe toxice provin din zona industrială.
Bolile care indică faptul că am fost expuşi poluării
"Pornind de la alergii respiratorii, foarte multe persoane sunt alergice. Dacă vorbim de poluarea aerului, bolile pulmonare cronice sunt într-o incidenţă crescută. Cancerele pulmonare au o incidenţă crescută, iar dacă discutăm de copii, incidenţa astmului bronşic este mai mare cu cât poluarea este mai mare.
Populaţia care trăieşte în zonele poluate are o rată de spitalizare pentru boli respiratorii acute mai mare, decât cei care trăiesc în zonele nepoluate.
Dacă mergem pe poluarea digestivă, bolile digestive inflamatorii sunt într-o incidenţă crescută în ultimii ani. Sindromul colonului iritabil a devenit o patologie aproape banală în zilele noastre. Această patologie este determinată de prezenţa acestor substanţe toxice la nivelul tubului digestiv", a mai spus medicul.
Cum putem preveni cât mai mult expunerea la poluare
"În oraşele mari, va trebui să avem această reţea de monitorizare a calităţii aerului. Va trebui să ne modulăm activităţile în spaţiul exterior în funcţie de momentele de poluarea ale oraşului. Spre exemplu, alergarea într-o zonă poluată nu face decât să ne aducă un surplus de poluare. Atunci când alergăm, respirăm mai frecvent şi mai profund, iar poluarea ajunge într-o cantitate mai mare la nivelul tractului respirator şi mai profund în interiorul alveolelor pulmonare", a precizat toxicologul.
Aerul condiţionat nu poluează aerul
"Nu discutăm aici despre o poluare în sine. Putem să avem anumite probleme cu cantitatea bacteriană a acestor filtre. Este nevoie de o curăţare frecventă a acestor filtre pentru ca se pot dezvolta anumite bacterii, care pot determina îmbolnăviri în special în sfera respiratorie.
Un poluant important îl reprezintă fumatul, care nu face decât să aducă un plus de toxicitate. Discutăm despre o expunere cronică şi pe termen lung. Dacă putem face anumite concesii şi să fim atenţi la ceea ce mâncăm, în ceea ce priveşte poluarea aerului, nu prea avem multe alternative, nu prea avem cum să schimbăm casa sau oraşul atât de repede.
Important este că poluarea scade atunci când ploua sau ninge, pentru că se spală acele particule. Iar dacă discutăm de ploaie, autorităţile ar putea să scadă poluarea din marile oraşe prin spălarea frecventă a arterelor de circulaţie publică cu detergent şi apă", a mai spus medicul.
