Netratată, gastrita prezintă un risc crescut de cancer gastric. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, se poate trata ușor prin dietă și tratament medicamentos, fără a se ajunge la complicații.
Medicul gastroenterolog Alina Constantin a vorbit, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea, despre simptomele gastritei, dar şi despre dieta recomandată în cazul acestei afecţiuni.
"Atunci când avem un diagnostic de certitudine putem afirma cu siguranță că există o gastrită. Diagnosticul de certitudine se obține în momentul în care efectuăm endoscopia digestivă superioară și putem preleva o probă de țesut. Prin urmare, diagnosticul este histopatologic.
Simptomele gastritei
- durere în partea superioară a abdomenului, senzația de arsură
- indigestie
- durere de stomac sub formă de arsură
- scădere în greutate neintenționată
- greață, vărsături
- senzație de preaplin după masă
Proba prelevată se trimite la laboratorul de anatomie patologică şi astfel, avem un diagnostic cert. Sunt unii pacienți care nu au simptome, însă atunci când apar simptomele, pacienții se confruntă, într-adevăr, cu o durere în etajul abdominal superior, imediat sub stern. Printre simptomele gastritei se mai numără şi greața, vărsăturile sau balonarea.
Sunt o serie de simptome, pe care noi, medicii, le numim simptome de alarmă care ar trebui să conducă pacientul imediat la medic. Vorbim aici despre scăderea în greutate, lipsa poftei de mâncare, anemia, dificultatea de înghiţire.
Totodată, reprezintă o urgență medicală atunci când pacientul prezintă vărsături cu sânge, scaune negre sau când durerea abdominală este acută. Acestea apar brusc şi intensitatea este foarte mare.
Una dintre principalele cauze ale gastrită este infecția cu Helicobacter Pylori, dar şi consumul de antiinflamatori nesteroidiene. Printre cauze mai sunt şi consumul de alcool, excesul de cafea, alimentele iritante, picante, consumul de grăsimi în exces, consumul de prăjeli.
Pentru a depista infecţia cu Helicobacter Pylori există mai multe teste invazive și non-invazive. Testele invazive sunt reprezentate, bineînțeles, de endoscopie digestivă superioară când putem preleva o probă şi efectua un test rapid.
Pacientul, după ce efectuează endoscopia digestivă superioară, are un diagnostic de Helicobacter Pylori sau nu. Testele non-invazive sunt cele pe care le poate efectua fie din sânge, o analiză de laborator, au din scaun sau test respirator.
Cauze posibile ale gastritei
- infectia cu bacteria H. pylori
- consumul excesiv de alcool
- administrarea regulată de aspirină, ibuprofen sau alte analgezice din clasa antiinflamatoarelor nonsteroidiene
- un eveniment stresant, un traumatism sever, o boală gravă sau o intervenție chirurgicală majora
- refluxul de bilă în stomac
- dieta scăzută în fibre
- consum excesiv de cafea (mai ales pe stomacul gol)
Dacă nu tratăm această infecţie există două situaţii. O situaţie fericită, când pacientul nu dezvoltă gastrită, însă, de cele mai multe ori, gastrita apare şi se cronicizează în timp.
Gastrita ajunge într-o formă atrofică când anumite substanțe nu mai sunt absorbite, cum ar fi fierul, acidul folic, vitamina B12. Atunci pot apărea diferite carenţe şi mai mult decât atât, după mai mulţi ani, se poate dezvolta cancerul gastric. Motiv pentru care ar trebui să tratăm acestă infecţie.
Cât despre cafeaua consumată pe stomacul gol, ei bine, eu tot timpul recomand pacienților ca aceasta să fie consumată după micul dejun. De ce? Pentru că cafeaua crește secreția de acid clorhidric şi practic agravează simptomatologia.
Ce e de făcut pentru ameliorarea gastritei
- mese reduse cantitativ, însă mai frecvente
- de evitat agenții iritanți, precum alimentele picante, acide sau prăjite
- evitarea sau renunțarea la consumul de alcool tehnici de management al stresului
Odată luat micul dejun, alimentele practic tamponează secreția de acid din cursul nopții şi cafeaua poate fi consumată.
Totodată, şi guma mestecată pe stomacul gol face rău tocmai pentru că stomacul percepe ca fiind un stimul şi atunci apare secreţia de acid clorhidric.
În general, un regim de viață sănătos ajută foarte mult. Consumul de legume, fructe, leguminoase, semințe.
De evitat excesul de alcool, cafea sau tutun. Tot ce înseamnă consum ridicat de grăsimi și prăjeli pentru că și acesta cresc secreţia de acid în stomac.", a mai spus medicul Alina Constantin.
Mergeți la medic dacă:
- aveți simptome ale indigestiei care durează mai mult de o săptămână sau care provoacă durere severa ori disconfort
- credeți că a aparut ca urmare a medicamentelor care au fost prescrise
- vărsături cu sânge sau sânge în scaun
Posibile complicații ale gastritei
- ulcer gastric
- polipi la nivelul stomacului
- tumori la nivelul stomacului, benigne sau maligne
- anemie prin deficit de fier
- deficite de vitamina C, D, acid folic, Zinc, Magneziu, Calciu
