Antena 3 CNN › Externe › Grupul de la Visegrad presează Uniunea Europeană: vrea bani și reguli mai flexibile pentru renunțarea la energia rusească

Grupul de la Visegrad presează Uniunea Europeană: vrea bani și reguli mai flexibile pentru renunțarea la energia rusească

A.N.
3 minute de citit Publicat la 17:36 19 Oct 2026 Modificat la 17:52 19 Oct 2026
GettyImages-2282980908
Premierul ceh Andrej Babiš, premierul polonez Donald Tusk, premierul ungar Péter Magyar și premierul slovac Robert Fico, în timpul unui summit al țărilor V4. sursa foto: Getty

Slovacia și Ungaria au cerut luni Bruxelles-ului mai multă flexibilitate în procesul de eliminare a gazelor rusești, argumentând că lipsa ieșirii la mare și dependența de rutele de aprovizionare existente fac diversificarea mai dificilă și mai costisitoare, scrie Euronews.

Bratislava a amintit că, istoric, a fost o poartă de intrare pentru petrolul și gazele rusești, însă acum riscă să devină, alături de Ungaria, capătul de linie, în condițiile în care livrările de energie rusească către Europa Centrală urmează să înceteze în 2027, conform planului UE de a renunța la importurile din Rusia.

„Am dori să discutăm cu Comisia Europeană despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE și disponibilitatea fondurilor europene pot răspunde nevoilor noastre, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii de petrol și gaze din regiunea Grupului de la Vișegrad”, a declarat vicepremierul slovac Denisa Saková, în marja unei conferințe de presă la Bratislava, la care a participat și comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen.

Miniștrii din Europa Centrală vor ca Bruxelles-ul să le recunoască situația specifică și să țină cont de nevoile regionale atunci când alocă fonduri europene pentru noi infrastructuri de petrol și gaze și când pregătește următorul exercițiu bugetar al UE, un alt subiect care a divizat statele membre la recentul summit al Consiliului European.

Apelul vine după ce Grupul de la Visegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, a făcut presiuni asupra liderilor europeni, la summitul din 15-16 octombrie, pentru a reconsidera măsurile menite să reducă facturile la electricitate din regiune.

Printre solicitări s-au numărat o flexibilitate mai mare în revizuirea aflată în curs a pieței de carbon a UE, Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), precum și amânarea celei de-a doua etape, ETS2, până în 2030.

Comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, a recunoscut situația „gravă” cu care se confruntă oamenii din Europa Centrală și a reiterat necesitatea unor „măsuri țintite și temporare”, care să nu submineze obiectivul Uniunii de a-și reduce dependența de combustibilii fosili importați.

„Obișnuiam să fim dependenți de Rusia. Ieșim din această dependență. Acesta este un lucru bun. Dar situația actuală arată că acum suntem dependenți de piața globală, iar evenimentele din Orientul Mijlociu îi pot afecta pe cetățenii de aici, din Bratislava”, a declarat Jørgensen.

Cele patru state membre, în mod tradițional mai dependente de combustibilii fosili, susțin că prețurile ridicate la energie le împiedică industriile să se angajeze în investiții pentru electrificare. Prețurile au crescut pe fondul războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului.

Consumatorii din Europa Centrală suportă o povară financiară mult mai mare, contractele futures pe electricitate en-gros fiind cu peste 60% peste nivelurile de dinaintea crizei, potrivit think tank-ului energetic Ember.

Renunțarea la energia rusească stârnește îngrijorări economice în ambele țări. Bratislava și Budapesta susțin că se confruntă cu dificultăți speciale în îndeplinirea cerințelor de diversificare impuse de UE și vor fonduri pentru extinderea infrastructurii de petrol și gaze din regiune.

Grupul de la Visegrad are acces la mai multe surse alternative de energie și la rute de aprovizionare care ocolesc Rusia, deși la costuri mai mari, iar gradul de integrare diferă de la o țară la alta.

„Din 2027, nu vom mai putea importa gaze din Rusia și am dori să semnăm noi contracte de diversificare. Diversificarea și securitatea energetică înseamnă că trebuie să avem pregătite reguli pentru aprovizionarea cu petrol și gaze a regiunii V4”, a adăugat Saková.

Sub fostul premier Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul UE de eliminare a importurilor de energie rusească, ducând cazul în fața unei instanțe europene.

Slovacia a susținut acțiunea în justiție a Budapestei, argumentând că renunțarea la energia rusească i-ar dezavantaja serios competitivitatea industrială în comparație cu majoritatea celorlalte state ale UE. O primă hotărâre este așteptată abia peste câteva luni.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
x close