Peste
o mie de persoane au sărbătorit, la Bruxelles, aniversarea
revoluţiei din 1830 care a dus la independenţa Belgiei.
Festivităţile au avut în acest an o semnificaţie specială:
la aproape 100 de zile de la alegerile generale, Belgia nu are încă
guvern şi se vorbeşte tot mai mult de separarea ţării între
flamanzi şi valoni. Revoluţia din 1830 este sărbătorită în
fiecare an printr-o ceremonie oficială şi o defilare în
costume de epocă. De această dată, participarea a fost mai mare ca
de obicei: numeroşi belgieni au ţinut să-şi dovedească
ataşamentul faţă de Belgia unită, într-un moment când
flamanzii din nord nu ezită să vorbească de secesiune.
Participanţii au intonat imnul belgian şi au arborat drapele
naţionale şi lozinci ca ?Salvaţi Belgia?. Oraşul Bruxelles
este o ?insulă francofonă? înconjurată de teritorii
flamande, iar localnicii ţin foarte mult la unitatea ţării.
Alegerile au fost câştigate de creştin-democraţii flamanzi,
care doresc o autonomie şi mai extinsă pentru cele trei regiuni ale
ţării: Flandra, Valonia şi Bruxelles. Partidele francofone se
opun, iar impasul negocierilor a stimulat tendinţele separatiste în
Flandra, regiunea mai bogată şi cu populaţie mai mare. Potrivit
sondajelor, două treimi din flamanzi cred că, pe termen lung,
Belgia este ?condamnată? la divizare.
Antena 3
