Creșterea numărului de credite de consum, inclusiv a celor cu plata în rate și a minicreditelor, alimentează supraîndatorarea în Franța, unde peste 121.000 de dosare de supraîndatorare au fost depuse în primele nouă luni ale anului, cu 11% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Băncii Franței, citate de publicația Le Monde. Fenomenul îi afectează tot mai mult și pe tineri, care reprezintă acum 12% din dosare, față de 5% în urmă cu patru ani.
Într-un reportaj despre persoanele care ajung în această situație, Le Monde prezintă cazul lui Yves, un bărbat în vârstă de 77 de ani, care a cerut să-i fie păstrat anonimatul. Acesta și-a plătit întotdeauna chiria și susține că nu a cerut niciodată un credit de la banca sa. „Nu am avut niciodată datorii”, i-a spus el, luni, 5 octombrie, consilierei sale financiare, voluntară în cadrul asociației Crésus, care îi sprijină pe oamenii aflați în dificultăți financiare. Extrasele sale bancare arată însă contrariul: de-a lungul anilor, a contractat patru credite de consum de la Cofidis și Sofinco, filiale ale Crédit mutuel și, respectiv, Crédit agricole, cu dobânzi cuprinse între 15,66% și 23,5%. Yves trebuie să ramburseze 377 de euro în fiecare lună.
Dar cazurile de supraîndatorare sunt uneori mai dramatice în Franța. „O doamnă a venit recent la noi. Contractase 60 de credite de consum fără ca nimeni să o oprească. Trebuia să ramburseze 10.875 de euro în fiecare lună. S-a gândit la sinucidere”, povestește aceeași consilieră. „Ni se spune că comercianții verifică extrasele bancare ale clienților înainte de a le acorda credite de consum sau de a le permite să plătească în rate. Este fals.”
Banca Franței confirmă: „În ceea ce privește plățile în rate, riscul nu constă atât în contractarea unui credit excesiv, cât în acumularea unor mici angajamente financiare care ajung să dezechilibreze bugetul unei persoane fără ca aceasta să fie pe deplin conștientă. Plățile în rate sunt oferite într-un asemenea mod încât gospodăriile care recurg la ele nu își dau întotdeauna seama că se îndatorează”, explică Hélène Tanguy, directoarea serviciilor pentru persoane fizice din cadrul Băncii Franței.
„Comisioane de întârziere de 8%”
Creditele de consum, oferite într-o varietate tot mai mare de forme: împrumuturi personale, plăți în rate, descoperiri de cont, minicredite și altele, reprezintă astfel aproape jumătate din creanțele asupra gospodăriilor supraîndatorate (44%), potrivit datelor Băncii Franței. Practica acoperă acum toate domeniile consumului curent: de exemplu, gigantul plăților în rate Klarna a încheiat un parteneriat cu serviciul de livrare Deliveroo, pentru a le permite clienților să plătească pizza sau hamburgerul în mai multe tranșe.
„Au o abordare foarte darwinistă a supraîndatorării. În general, actorilor din domeniul creditelor de consum le plac foarte mult clienții care nu își rambursează datoriile timp de două luni, apoi reîncep să plătească. Așa le impun comisioane de întârziere de 8%, așa își obțin marjele de profit”, explică Louis Chatriot, cofondator al Alma, una dintre puținele companii care oferă plata în rate fără a impune comisioane de întârziere clienților care nu își achită la timp datoriile. „Dacă guvernul ar vrea cu adevărat să rezolve problema supraîndatorării, ar interzice comisioanele de întârziere”, adaugă el.
Creșterea șomajului și a prețurilor nu ajută deloc: peste 121.000 de dosare de supraîndatorare au fost depuse în primele nouă luni ale anului, cu 11% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent, arată Banca Franței în barometrul său lunar publicat marți, 13 octombrie. Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care până acum erau relativ puțin afectați, solicită tot mai des ajutorul statului: ei reprezintă 12% din dosarele de supraîndatorare, față de 5% în urmă cu patru ani. „Vedem tineri aflați sub influența drogurilor sau a alcoolului, cu parcursuri de viață haotice, care nu mai pot fi integrați pe piața muncii”, spune cu regret consiliera Crésus.
Datoriile la chirie sunt, la rândul lor, în creștere puternică. Deși chiriașii reprezintă doar 42% din populație, ei constituie 88% din dosarele de supraîndatorare, arată Banca Franței.
„Oamenii care își pierd locul de muncă nu își dau adesea seama că trebuie să se mute într-un alt apartament. Când situația nu mai merge, unii contractează credite de consum și încetează să-și mai plătească chiria”, explică reprezentanta Crésus.
Étienne se numără printre aceștia. Cadru în domeniul informaticii și absolvent al École des Mines, și-a pierdut locul de muncă în 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. După doi ani în care a primit indemnizație de șomaj, trebuie să se descurce cu alocația specifică de solidaritate, care îi aduce doar 604 euro pe lună. Chiria sa lunară este de 920 de euro. Prin urmare, din ianuarie 2025, nu și-a mai plătit chiria. Dar, la fel ca mulți alții, a lăsat să treacă numeroase luni înainte de a reacționa. Când a intrat pentru prima dată în sediul asociației
Crésus, la începutul lunii octombrie, îi datora proprietarului 11.538 de euro.
O nouă directivă europeană
Cu toate acestea, legislația franceză oferă o protecție mult mai mare decât în alte țări europene. Legea Lagarde din 1 iulie 2010 a interzis creditele revolving, care îi sufocau financiar pe cei mai vulnerabili francezi. Astfel, timp de zece ani, cazurile de supraîndatorare au scăzut considerabil, iar reducerea șomajului a consolidat această tendință. „Dar astăzi am ajuns la limitele acestei legi. Lansarea unor produse noi a contribuit la reluarea creșterii numărului de cazuri de supraîndatorare”, explică Pauline Dujardin, delegata generală a federației Crésus.
Reprezentanții companiilor care oferă plata în rate recunosc ei înșiși acest lucru: „Nu cunoaștem solvabilitatea clienților noștri. Știm doar câte credite au contractat de la noi”, explică Louis Chatriot, a cărui companie acordă anual credite în valoare de 3,5 miliarde de euro, în principal în Franța. „Nu cerem extrasele bancare, pentru că am pierde prea mulți clienți: majoritatea ar refuza”, adaugă el.
O nouă directivă europeană va fi aplicată în Franța începând cu 20 noiembrie și va permite o mai bună reglementare a noilor forme de credit de consum: înainte de a acorda un credit, băncile vor trebui să verifice mai atent solvabilitatea consumatorilor, luând în considerare minicreditele, descoperirile de cont, plățile în rate și creditele pe termen foarte scurt, aspecte care până acum nu erau luate în calcul.
Cu toate acestea, Banca Franței și-ar fi dorit ca Europa să meargă și mai departe: „Am recomandat insistent ca furnizorii de servicii de plată în rate să fie obligați, la fel ca băncile, să consulte registrul incidentelor de rambursare a creditelor acordate persoanelor fizice înainte de a acorda un credit. Aceștia vor continua să beneficieze de un regim mai puțin strict decât ceilalți creditori, ceea ce le va permite să evite această obligație de consultare prealabilă”, regretă Hélène Tanguy.
