Cele mai importante știri din ultimele 24 de ore:
- Australia va desfăşura în Germania un avion de supraveghere performant pentru a securiza ajutorul destinat Ucrainei
- Cel puţin 47.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi până la sfârşitul lunii mai 2023 în războiul din Ucraina, potrivit unei estimări efectuate de presa rusă independentă
- Ucraina a contractat circa 12.000 de mercenari străini, peste 700 ar fi români, potrivit Ministerului rus al Apărării
- Statele Unite şi Germania vor bloca, la summitul NATO, discuţiile privind admiterea Ucrainei
- Rusia avertizează că admiterea Ucrainei în NATO ar genera efecte negative pentru securitatea Europei
- Vladimir Putin s-a întâlnit cu Evgheni Prigojin
- S-a aflat ce ar fi conținut, de fapt, pachetele găsite în casa lui Evgheni Prigojin
- Volodimir Zelenski spune că nu vrea să meargă la Summitul NATO „pentru distracție”
- Patru persoane au murit după ce rușii au bombardat un oraș de lângă front
- Rușii, furioși pe Turcia după eliberarea liderilor din batalionul Azov
- Forțele armate ucrainene câștigă teren în mai multe zone ale țării
Update 22:15. Australia va trimite în Germania o aeronavă de supraveghere a Forţelor Aeriene Regale Australiane pentru a sprijini Ucraina prin protejarea unei porţi umanitare şi militare în afara teritoriului său, a anunţat luni premierul Anthony Albanese, relatează Reuters.
Desfăşurarea aeronavei E-7A Wedgetail timp de şase luni va include până la 100 de membri ai echipajului şi personal de asistenţă australian, a declarat Anthony Albanese într-o conferinţă de presă susţinută la Berlin alături de cancelarul german Olaf Scholz, scrie News.ro.
Aeronava, o demonstraţie a angajamentului Australiei de a menţine ordinea internaţională bazată pe reguli, va ajuta la protejarea centrelor logistice multinaţionale „esenţiale pentru fluxul de asistenţă militară şi umanitară către poporul Ucrainei”, a spus prermierul australian.
„Această contribuţie este foarte semnificativă, atât pentru ceea ce va face, cât şi pentru ceea ce simbolizează - este angajamentul Australiei de a face tot ce poate pentru a oferi resursele adecvate” care să maximizeze sprijinul ţării pentru Ucraina.
Aeronava nu va intra în spaţiul aerian ucrainean, rus sau belarus, a precizat un comunicat emis de biroul lui Albanese.
Wedgetail combină radarul de supraveghere cu rază lungă de acţiune, radarul secundar şi sistemele tactice de comunicaţii de voce şi date pentru a oferi avertizare timpurie şi control în aer.
În timp ce se afla la Berlin, Albanese a participat şi la semnarea unui acord de principiu pentru a livra Germaniei peste 100 de transportatoare militare Boxer fabricate în Australia, una dintre cele mai mari tranzacţii în materie de export de echipament militar realizată de Canberra.
Marţi, Albanese va participa la summitul NATO din Lituania, la care Australia a fost invitată în calitate de partener Indo-Pacific Four, alături de Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud. El se va adresa miercuri liderilor NATO.
Update 20:42. Cel puţin 47.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi până la sfârşitul lunii mai 2023 în războiul din Ucraina, potrivit unei estimări efectuate de presa rusă independentă pe baza unor date publice pertinente, relatează luni agenţia DPA, citată de Agerpres.
Aceasta este concluzia unei analize a datelor ce a avut în vedere numărul de dosare de succesiune deschise, necrologurile publicate şi statisticile privind excesul de mortalitate, notează portalul Meduza, care a participat la această evaluare.
Pierderile estimate astfel nu includ militarii daţi dispăruţi, pe cei grav răniţi, combatanţii miliţiilor proruse din provinciile ucrainene Doneţk şi Lugansk, nici militarii care nu deţin acte de identitare ruseşti.
Având în vedere creşterea numărului de dosare de succesiune, estimarea arată decesul a circa 22.000 de militari ruşi până la sfârşitul anului 2022 şi a încă aproximativ 25.000 în perioada ianuarie-mai 2023, deşi multe dosare din această perioadă pot fi legate de decese survenite anul trecut.
Analiza separată a datelor privind excesul de mortalitate în rândul bărbaţilor, publicate de agenţia de statistică Rosstat, relevă decesul a între 24.000 şi 25.000 de soldaţi ruşi anul trecut.
Ministerul rus al Apărării nu a publicat din septembrie 2022 informaţii despre numărul soldaţilor săi ucişi în războiul pe care l-a declanşat pe 24 februarie 2022 în Ucraina, anunţând atunci 5.937 de soldaţi decedaţi, un bilanţ foarte probabil mult sub cel real.
Nici Ucraina nu publică date despre pierderile sale, exagerând în schimb pierderile în rândul armatei ruse, pe care le cifrează la peste 230.000 de soldaţi ruşi morţi. Serviciile secrete occidentale vorbesc la rândul lor de peste 100.000 de soldaţi ruşi ucişi, bilanţ nesusţinut de dovezi.
Update 19:30. Ucraina a contractat circa 12.000 de mercenari străini, peste 700 ar fi români, potrivit Ministerului rus al Apărării
"În total, începând din 24 februarie 2022, au sosit oficial în ţară (în Ucraina) pentru a participa la acţiuni combatante de partea armatei ucrainene 11.675 de mercenari din 84 de ţări", a susţinut Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram.
Majoritatea mercenarilor au venit în Ucraina în primele luni după declanşarea conflictului, în perioada martie-aprilie 2022, dar după ce s-au înregistrat primele victime în rândul lor fluxul sosirilor a diminuat, a remarcat armata rusă.
"Majoritatea grupurilor au venit din Polonia (peste 2.600 de persoane), Statele Unite şi Canada (peste 900 de persoane), Georgia (peste 800 de persoane), Regatul Unit şi România (peste 700 de persoane)" şi au venit de asemenea în Ucraina mercenari din Croaţia, Franţa şi zone siriene aflate sub controlul Turciei, potrivit Ministerului rus al Apărării.
Acesta mai afirmă că până la sfârşitul lunii iunie a fost confirmată moartea în luptă a 4.845 de mercenari străini, majoritatea din SUA, Canada şi mai multe ţări europene. "Alţi 4.801 combatanţi străini au părăsit Ucraina după ce au înţeles atitudinea regimului de la Kiev faţă de ei", astfel că la ora actuală "în rândurile armatei ucrainene mai sunt 2.029 mercenari" străini, estimează Ministerul Apărării de la Moscova.
Update 17:55. Statele Unite şi Germania vor bloca, la summitul NATO din Lituania, discuţiile privind fixarea unui termen clar de admitere a Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică, afirmă surse citate de site-ul Tagesspiegel.de.
"Nu este momentul potrivit pentru invitarea Ucrainei să devină membră a NATO, pentru paşi concreţi în sensul apartenenţei ţării la NATO. Din acest punct de vedere, nu există niciun consens la nivelul aliaţilor", a declarat luni după-amiază un oficial de la Berlin.
Germania va pleda, la summitul NATO de la Vilnius, pentru menţinerea asistenţei militare pentru Ucraina, în contextul invaziei militare ruse.
Surse citate de revista Bild au confirmat că Germania şi Statele Unite vor bloca, la summitul NATO, discuţiile privind stabilirea unor perspective clare de admitere a Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică.
"Nu cred că există unanimitate în NATO asupra oportunităţii aducerii sau nu a Ucrainei în NATO acum, în acest momentul, în mijlocul unui război. Spre exemplu, dacă aţi şti acest lucru, de fapt îl cunoaşteţi, noi avem angajamentul de a apăra fiecare centimetru pătrat de teritoriu NATO. Este un angajament asumat, indiferent de situaţie. Iar, dacă războiul continuă, atunci am fi cu toţii în război cu Rusia. Cred că trebuie să stabilim un parcurs raţional pentru ca Ucraina să se califice să devină membră a NATO", a declarat preşedintele SUA, Joseph Biden, într-un interviu acordat postului de televiziune CNN.
Eventuala admitere a Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică ar genera efecte "negative" pentru securitatea Europei, iar Rusia va avea o reacţie "fermă", a avertizat luni Administraţia de la Moscova, înaintea summitului NATO.
Update 16:23. Rusia a susținut luni că aderarea Ucrainei la alianța militară NATO ar avea consecințe foarte negative pentru arhitectura de securitate a Europei și că Moscova va răspunde cu fermitate la orice pas în acest sens.
„Cunoașteți poziția absolut clară și consecventă a Federației Ruse, potrivit căreia aderarea Ucrainei la NATO va avea consecințe foarte, foarte negative pentru arhitectura de securitate, deja pe jumătate distrusă în Europa. Și va fi un pericol absolut, o amenințare pentru țara noastră, care va necesita din partea noastră o reacție suficient de clară și fermă", a declarat Dmitri Peskov.
Update 15:15.Cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni că sugestia Statelor Unite de a oferi Ucrainei garanții de securitate asemănătoare cu cele oferite Israelului este una dintre opțiunile luate în calcul și a adăugat că discuțiile pe această temă sunt departe de a fi încheiate.
Joe Biden a declarat duminică la CNN că Washingtonul este pregătit să ofere Ucrainei securitate după modelul celei pe care o oferă Israelului: „armamentul de care au nevoie, capacitatea de a se apăra".
Update 14:00. Vladimir Putin a discutat timp de aproape 3 ore, la Kremlin, cu Evgheni Prigojin și alți 35 de comandanți Wagner.
Anunțul a fost făcut de Dmitri Peskov.
Întâlnirea ar fi avut loc pe data de 29 Iunie, adică la 5 zile după încercarea de rebeliune a mercenarilor Wagner, care aproape au ajuns la Moscova.
Din declarațiile lui Peskov reiese că Vladimir Putin le-ar fi făcut noi oferte suplimentare de angajare oamenilor lui Prigojin după ce mercenarii l-au asigurat pe liderul rus că îl vor susține în continuare.
Update 13:00. Pachetele de ”droguri” găsite în casa lui Evgheni Prigojin ar fi conținut, de fapt, detergent.
”Acesta e locul din fotografie. Potrivit colegilor noştri de la "Russia 1", în timpul percheziţiilor din casa lui Prigojin, aici au fost găsite cele 5 pachete cu droguri. Totuși, acest mobilier și această cameră se află în cu totul altă parte. Vedem pe geam că ne aflăm în raionul Vasileostrovsky. Mai mult, noi am reușit să obținem această sacoșă cu probe, care conţine cele 5 pachete, care au fost înapoiate de FSB.
Conţinutul unuia dintre ele a fost trimis la expertiză. Se pare că aceste pachete conţin detergent. Să facem o mică demonstrație. Ne va ajuta o sticlă de apă. Având în vedere spuma formată, e, într-adevăr, detergent. Drogurile nu fac o astfel de spumă”, se arată într-un video.
Update 11:30. Zelenski spune că nu vrea să meargă la Summitul NATO „pentru distracție”, ci pentru a solicita un răspuns unitar la candidatura Ucrainei pentru aderare.
Olga Stefanishyna, viceprim-ministrul Ucrainei, a declarat că Ucraina dorește să audă o invitație unanimă din partea membrilor NATO cu privire la apartenența țării la alianță.
Într-un interviu acordat publicației ucrainene „European Pravda”, Stefanishnya a spus că o invitație politică ar reprezenta un succes pentru Ucraina.
„Vrem ca toți cei 31 de lideri NATO să confirme că Ucraina este invitată să se alăture NATO. Iar Consiliul NATO-Ucraina, care se creează, va stabili calea către acest proces. În primul rând, se va lua o decizie politică, iar apoi vom defini formatele”, a declarat ea, potrivit CNN.
Update 10:30. Patru persoane au murit și 11 au fost rănite după ce rușii au bombardat o zonă rezidențială din orașul Orikhiv, aflat în regiunea ucraineană Zaporojie.
Atacul a avut loc în momentul în care în zonă erau distribuite ajutoare umanitare, a declarat luni guvernatorul Iuriy Malashko.
Acesta a spus că printre cei uciși se numără trei femei și un bărbat, toți în vârstă de 40 de ani. Alte 13 persoane au fost rănite.
Informațiile nu au putut fi verificate din surse independente, iar rușii neagă că au vizat civili în timpul războiului, scrie Reuters.
Update 09:30. Rusii sunt furioși pe Turcia după vizita făcută de Volodimir Zelenski la Ankara.
Apropiații lui Vladimir Putin sunt nemulțumiți că Recep Erdogan i-a permis președintelui ucrainean să se întoarcă la Kiev împreună cu cei 5 comandanți ai batalionului Azov.
Serghei Lavrov l-a sunat aseară pe omologul său turc. În ciuda tensiunilor, președintele Recep Erdogan a anunțat însă că face presiuni pentru prelungirea acordului privind transportul de cereale în Marea Neagră.
În plus, liderul turc l-ar putea primi pe Vladimir Putin la Ankara în luna august.
”Ucraina va fi întotdeauna recunoscătoare tuturor celor care luptă pentru ea, soldaților noștri, eroilor noștri. De asemenea, sunt recunoscător părții turcești și președintelui Erdogan pentru ajutorul acordat în eliberarea poporului nostru”, a declarat Zelenski.
Decizia surprinzătoare a Ankarei de a le permite celor 5 comandanți Azov să plece alături de Volodimir Zelenski a stârnit furie la Moscova. Rusia acuza Turcia că a încălcat termenii acordului privind schimbul de prizonieri.
Membrii regimentului Azov sunt cei care anul trecut au apărat oțelăria Azovstal după ce rușii au capturat și devastat Mariupolul. Soldații ucraineni au rezistat în combinat săptămâni întregi până când Kievul le-a ordonat să se predea. Comandanții au fost eliberați în septembrie în cadrul unui schimb de prizonieri, dar li s-a cerut să rămână în Turcia până la sfârșitul războiului.
Ankara nu a făcut niciun comentariu public decizia de a-i trimite acasă.
Ministerele de Externe rus și turc au anunțat că Serghei Lavrov şi Hakan Fidan au discutat despre situația din Ucraina, precum și despre acordul pentru exportul de cereale.
Moscova a amenințat că va renunța la acord pe 17 iulie pe motiv că nu au fost îndeplinite condițiile de facilitare a vânzărilor de cereale şi îngrășăminte rusești.
Update 08:00. Forțele ucrainene câștigă teren la sud de Bahmut, în regiunea Donețk de est și la nord de Kupiansk, susțin liderii militari ucraineni.
„În sectorul Bahmut, inamicul este în defensivă”, a declarat duminică adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar, într-o postare Telegram. „Pe flancul sudic există un anumit avans al trupelor noastre.”
Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Grupării de Est a Forțelor Armate Ucrainene, a declarat duminică la CNN că Ucraina continuă să pună presiune pe forțele ruse în Bahmut.
Duminică, Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că Rusia „își concentrează principalele eforturi pe direcțiile Lyman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, iar luptele grele continuă”.
Între timp, în direcția Kupiansk, în regiunea de nord-est Harkiv, trupele ucrainene „au reușit să facă progrese semnificative, alungând inamicul din pozițiile lui”, a declarat pentru televiziunea ucraineană Iuri Fedorenko, comandantul unei companii din Brigada 92 Mecanizată.
Kupiansk „rămâne o prioritate pentru inamic”, a spus Fedorenko.
Maliar a spus că Ucraina își continuă ofensiva și în sud, numind Melitopol și Berdiansk două orașe în care au loc „bătălii fierbinți”.
„Procesul de consolidare a pozițiilor obținute continuă”, a spus ea. „Trupele noastre efectuează raiduri aeriene, curăță minele și lansează foc de artilerie asupra țintelor inamice identificate, efectuează operațiuni de contraofensivă și sunt gata să continue acțiunile ofensive.”
Statul Major a mai spus că Ucraina își consolidează pozițiile în aceeași zonă.
„În același timp, Forțele de Apărare ucrainene continuă să desfășoare operațiuni ofensive în direcțiile Melitopol și Berdiansk, să-și consolideze pozițiile și să efectueze operațiuni de contraofensive”.
Statul Major a adăugat că în sudul Ucrainei, în special în direcțiile Zaporojie și Herson, forțele ruse își concentrează principalele eforturi pe prevenirea înaintării trupelor ucrainene.
Harta contraofensivei ucrainene | Cele trei direcţii de luptă pe front
Potrivit recentei analize publicate de Ministerul britanic al Apărării, unitățile ucrainene fac progrese tactice mici, dar constante, în zone critice ale frontului.
Forțele Kievului au învățat din experiență primelor săptămâni ale contraofensivei pentru a-și rafina tacticile de asaltare a liniilor de apărare bine organizate de ruși.
Cristian Barbu, general în rezervă, fost cadru didactic și rector al Academiei Tehnice Miliare „Ferdinand I”, a vorbit la Antena 3 CNN despre noile succese ale armatei ucrainene lângă Bahmut.
Potrivit lui Cristian Barbu, în contraofensivă, ucrainenii au cel mai vizibil succes în zona Bahmut.
Ucraina va trebui să îşi "reconsidere strategia" şi să depună eforturi pentru a obţine mai multe garanţii de securitate dacă nu va fi invitată să adere la NATO la viitorul summit al blocului de la Vilnius, a declarat vicepremierul ucrainean, Olha Ştefanişina.
Ucraina a cerut în repetate rânduri să i se acorde statutul de membru al NATO.
Vicepremierul pentru integrare europeană şi euroatlantică a spus că, dacă aderarea la NATO este exclusă sau dacă nu se ia nicio decizie la Vilnius, atunci "accentul se va muta" şi "garanţiile de securitate vor deveni prioritare".
Război în Ucraina, 9 iulie | Explozie puternică în Melitopol, orașul ocupat de ruși
Război în Ucraina, 8 iulie | Kremlinul reacţionează la întoarcerea comandanţilor Azovstal din Turcia
Război în Ucraina, 7 iulie | "Lipsa unității NATO față de aderarea Ucrainei și Suediei slăbește alianța", spune Volodimir Zelenski
Război în Ucraina, 6 iulie | Bilanțul bombardamentelor ruse din Liov a ajuns la cinci morți și zeci de răniți
Război în Ucraina, 5 iulie | AIEA a dezvăluit ce a găsit în urma inspecției la centrala nucleară Zaporojie
