Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 499. "Lipsa unității NATO față de aderarea Ucrainei și Suediei slăbește alianța", spune Volodimir Zelenski

Război în Ucraina, ziua 499. "Lipsa unității NATO față de aderarea Ucrainei și Suediei slăbește alianța", spune Volodimir Zelenski

Război în Ucraina, ziua 499. Imagini surprinzătoare din timpul percheziției casei lui Evgheni Prigojin.

Război în Ucraina, ziua 499. "Lipsa unității NATO față de aderarea Ucrainei și Suediei slăbește alianța", spune Volodimir Zelenski
Sursa foto: hepta
de Redacția Antena 3 CNN    |    07 Iul 2023   •   22:06

Cele mai importante știri din ultimele 24 de ore:

  • Casa Albă confirmă decizia privind furnizarea de muniţie cu fragmentare Ucrainei 
  • Marea Britanie cere Rusiei să nu pericliteze Centrala Zaporpjie și să permită accesul experților AIEA
  • Lukașenko a pregătit un adevărat oraș pentru mercenarii Wagner, care însă n-au mai venit în Belarus
  • Jens Stoltenberg anunță ce va primi Ucraina la summit-ul NATO din Lituania
  • Germania nu va trimite muniție cu dispersie în Ucraina
  • Zelenski cere SUA arme cu rază lungă și spune că "ofensiva merge greu" fără aceste echipamente militare
  • ONU: Peste 9.000 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul războiului declanșat de Rusia
  • Republica Cehă va oferi mai multe elicoptere Ucrainei. 
  • Ce au găsit rușii acasă la Evgheni Prigojin! Imagini din timpul perchezițiilor
  • Bilanţul bombardamentelor ruse din Liov a ajuns la cinci morţi şi zeci de răniţi
  • Jens Stoltenberg: NATO monitorizează atent activităţile Grupului Wagner
  • Corespondent CNN: "Rușii au folosit Kalibr, o rachetă foarte precisă, pentru a lovi blocul din Liov"
  • Ucraina și Rusia au efectuat un nou schimb de prizonieri de război
  • Rusia testează "cel mai puternic bombardier supersonic cu geometrie variabilă conceput vreodată"
  • Volodimir Zelenski se duce în Turcia pentru discuții cu omologul Recep Tayyip Erdogan
  • Secretarul Consiliului de Securitate din Rusia: "Amenințările din partea NATO sunt în creștere"

Update 22:05 Casa Albă confirmă decizia privind furnizarea de muniţie cu fragmentare Ucrainei 

Preşedinţia SUA a confirmat, vineri seară, decizia de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei, justificând-o prin necesitatea de a oferi forţelor militare ucrainene capabilităţi eficiente de respingere a invaziei militare ruse, iar Departamentul american al Apărării urmează să anunţe detalii.

"Am văzut relatările de presă despre furnizarea de muniţie cu fragmentare Ucrainei, voi lăsa Pentagonul să facă un anunţ formal referitor la noul pachet de asistenţă din stocurile proprii şi să intre în detalii despre acest pachet de asistenţă, privind specificul şi tipurile de muniţie.

Dar voi folosi această oportunitate astăzi pentru a evidenţia anumite lucruri.

În primul rând, deciziile noastre privind asistenţa de securitate se bazează pe necesităţile Ucrainei pe teren.

Iar Ucraina are nevoie de artilerie pentru a susţine operaţiunile ofensive şi defensive.

Artileria este elementul central în acest conflict. Ucraina foloseşte mii de obuze zilnic pentru a se apăra de eforturile Rusiei de a avansa şi pentru eforturile proprii de a recăpăta controlul asupra teritoriului suveran.

Noi am furnizat Ucrainei un volum istoric de obuze de artilerie. Şi suplimentăm producţia internă, iar acest proces va continua să necesite timp şi va fi esenţial pentru a oferi Ucrainei provizii în timp ce noi suplimentăm producţia.

Noi nu vom lăsa Ucraina fără apărare în niciun moment al acestui conflict", a declarat Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională al preşedintelui Joseph Biden.

"Rusia a folosit muniţie cu fragmentare de la începutul acestui război, pentru a ataca Ucraina. (...) În acest context, Ucraina a cerut muniţie cu fragmentare pentru a-şi apăra teritoriul suveran.

Muniţia cu fragmentare pe care noi o vom furniza are o rată a eşecului cu mult sub cea utilizată de Rusia", a argumentat Jake Sullivan.

Anterior, surse citate de cotidianul The Washington Post au afirmat că preşedintele SUA, Joseph Biden, a aprobat furnizarea de muniţie cu fragmentare Ucrainei.

Antonio Guterres, secretarul general al ONU, se opune utilizării de muniţie cu fragmentare. "Secretarul general al ONU susţine Convenţia privind interzicerea muniţiei cu fragmentare", a declarat purtătorul său de cuvânt, Farhan Haq, citat de postul de televiziune CNN.

"Decizia furnizării muniţiei cu fragmentare este un semn al disperării", a afirmat ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Grîzlov.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încercat să justifice decizia SUA de a furniza Ucrainei muniţie cu fragmentare, subliniind că armata ucraineană este nevoită să se apere de invazia rusă, dar a reamintit că Alianţa Nord-Atlantică nu are o poziţie comună privind armamentul de acest tip.

Jens Stoltenberg a părut să manifeste înţelegere pentru decizia Washingtonului de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei.

Secretarul general al NATO a argumentat că şi Rusia utilizează muniţie cu fragmentare în Ucraina, astfel că forţele militare ucrainene trebuie să se apere.

"Ne confruntăm cu un război brutal", a afirmat Jens Stoltenberg, citat de site-ul Tagesschau.de.

Secretarul general al NATO a reamintit că în cadrul Alianţei Nord-Atlantice nu există o poziţie unitară privind utilizarea muniţiei cu fragmentare.

"Sunt decizii ale fiecărui stat membru în privinţa aprovizionării cu armament şi echipamente militare a Ucrainei", a explicat Stoltenberg, subliniind că hotărârile privind asistenţa militară acordată Ucrainei nu sunt luate la nivelul reuniunilor NATO, ci de către fiecare guvern în parte.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a condamnat vehement decizia Statelor Unite ale Americii de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei. Organizaţia umanitară atrage atenţia că în zonele de conflict în care este folosit armament cu submuniţie sunt multe victime civile care ar putea fi evitate.

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că se opune furnizării de bombe cu fragmentare Ucrainei, dar, ulterior, Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, a afirmat că Germania manifestă "înţelegere" pentru decizia Washingtonului.

"Suntem siguri că prietenii noştri americani nu au luat uşor decizia de a furniza muniţie cu fragmentare", a afirmat Steffen Hebestreit.

Update 21:00 Marea Britanie cere Rusiei să nu pericliteze Centrala Zaporpjie și să permită accesul experților AIEA

Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a cerut, vineri, Rusiei să nu mai pericliteze siguranţa Centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse, şi să permită accesul inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

"Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică trebuie să aibă acces total în complexul nuclear, pentru a garanta siguranţa", a declarat James Cleverly, citat de agenţia Reuters.

Rafael Grossi, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), a anunţat vineri dimineaţă progrese privind accesul inspectorilor la Centrala nucleară Zaporojie.

"Ca urmare a cererilor noastre, experţii noştri au obţinut acces suplimentar în complex.

Până acum, nu au fost observate mine sau explozibil. Dar au nevoie de acces suplimentar, mai ales la plafonul reactoarelor 3 şi 4 şi la anumite părţi ale turbinelor", a afirmat Rafael Grossi, potrivit cotidianului Le Monde.

Administraţia Ucrainei a cerut comunităţii internaţionale să aplice "măsuri imediate" în contextul riscurilor asupra Centralei nucleare Zaporojie. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de pregătirea unor atacuri asupra Centralei nucleare Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse.

Update 19:00 Situația grupării Wagner rămâne învăluită în mister, după rebeliunea care a dus la cucerirea orașului Rostov pe Don, a continuat cu un marș spre Moscova și a fost oprită brusc, pe 24 iunie, după o înțelegere mediată de liderul belarus, Aleksandr Lukașenko.

Lukașenko le-a pregătit mercenarilor o tabără militară, după ce le-a promis acestora că pot vină în Belarus, urmându-și liderul, Evgheni Prigojin.

După ce a confirmat prezența lui Prigojin în țara sa, liderul de la Minsk a surprins pe toată lumea anunțând că șeful Wagner nu se mai află în Belarus, ci în Rusia.

Corespondentul CNN Matthew Chance a filmat tabăra pregătită pentru combatanții Wagner de autoritățile belaruse iar surpriza relevată de ce a găsit la fața locului se dovedește la fel de mare ca și misterul privind locația actuală a lui Evgheni Prigojin.

"În această bază militară din Belarus, situată la aproximativ o oră de mers cu mașina de capitala Minsk, puteți vedea un vast oraș de corturi care, după cum ni s-a spus, pot găzdui aproximativ 5.000 de persoane. Corturile au fost ridicate în ultimele săptămâni. Aceasta a fost parte a unei înțelegeri mediate de Aleksandr Lukașenko. El i-a invitat pe combatanții Wagner și pe liderul lor să vină în Belarus, ca o modalitate de a dezamorsa revolta militară declanșată în Rusia luna trecută.

Ei bine, vreau să vă spun că, în acest moment, aceste corturi sunt complet goale. Nu este nimeni înăuntru. Este prea întuneric pentru a vă arăta interiorul, dar vă pot spune că sunt doar platforme de lemn, cu nimeni înăuntru în acest moment. Dezvăluirile făcute recent de Lukașenko arată că planul nu este în funcțiune, ci este pus în așteptare. Se spune că Prigojin, liderul Wagner, se află în Rusia și niciun soldat Wagner nu a venit până acum aici. Prin urmare, în acest moment nu știm dacă va fi sau nu un transfer al mercenarilor Wagner în Belarus. Tot ce vă putem spune este că nu s-a întâmplat până acum", a transmis corespondentul CNN Matthew Chance.

Update 18:00 Lipsa de unitate între membrii NATO în ceea ce privește aderarea Suediei și a Ucrainei amenință puterea alianței militare, afirmă președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

"Așteptăm unitate din partea Alianței NATO. Forța NATO stă în unitate", a declarat Zelenski în timpul unei conferințe de presă în Slovacia.

"Este foarte important ca statele NATO să știe că sunt protejate. Iar prin unitate, ele se simt protejate. Și cred că există încă îndoieli în legătură cu Suedia, îndoieli dacă să invite sau nu Ucraina. Cred că lipsește unitatea, iar asta amenință puterea NATO", a comentat el.

Înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius, liderul de la Kiev a declarat că așteaptă "pași spre rezultate pozitive" în ceea ce privește aderarea Ucrainei la alianța militară.

Aderarea Suediei este momentan blocată de Turcia. Ungaria a anunțat că își va acorda poziția în funcție de cea a Turciei.

Update 15:00 Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a enumerat, vineri, inițiativele care se așteaptă să fie luate de statele membre în privința Ucrainei la summit-ul care se va desfășura, săptămâna viitoare, în capitala lituaniană Vilnius.

Stoltenberg a declarat, vineri, că este de așteptat ca liderii țărilor aliate să convină asupra unui "pachet cu trei elemente pentru a aduce Ucraina mai aproape de NATO".

Primul element este "un program multianual de asistență pentru a asigura interoperabilitatea deplină între forțele armate ucrainene și NATO", a spus șeful alianței militare.

De asemenea, urmează să fie îmbunătățite legăturile politice prin înfiinațrea Consiliului NATO-Ucraina.

"Într-un al treilea rând, mă aștept ca liderii noștri să reafirme că Ucraina va deveni membră a NATO și să se unească în privința modului în care să aducă Ucraina mai aproape de acest obiectiv", a conchis Jens Stoltenberg.

Update 14:00 Germania nu va trimite muniție cu dispersie în Ucraina, întrucât este semnatară a unei convenții care interzice producția și utilizarea acestui tip de armament.

Precizarea a fost făcută, vineri, de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în urma unei întâlniri  la Berna cu omologii austriac și elvețian.

"Germania a semnat convenția, așa că nu este o opțiune pentru noi", a menționat Pistorius.

El a adăugat că "nu este treaba lui" să comenteze acțiunile statelor care nu au semnat convenția de interzicere a munițiilor cu dispresie - China, Rusia, Ucraina și SUA.

Statele Unite sunt așteptate să anunțe, vineri, un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care va include pentru prima dată muniții cu dispersie.

CNN a relatat în premieră, săptămâna trecută, că administrația Biden ia în considerare cu aprobarea transferului controversatelor muniții către Ucraina, în condițiile în care ucrainenii întâmpină dificultăți în a obține rezultate notabile prin contraofensiva care durează, deja, de câteva săptămâni.

Update 13:00 Kievul poartă discuții cu Washingtonul în vederea trimiterii de arme cu rază lungă de acțiune în Ucraina, pentru ofensiva împotriva forțelor rusești.

Declarația a fost făcută de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Zelenski s-a deplasat joi în Cehia, după ce a vizitat Bulgaria, într-un turneu aparent menit să determine aliații să facă Ucrainei o invitație formală de aderare la NATO, înainte de summit-ul de la Vilnius, care se va desfășura săptămâna viitoare. 

"Ca să fiu sincer, fără arme cu rază lungă de acțiune este dificil nu doar să derulezi o misiune ofensivă, ci și să conduci o operațiune defensivă. Discutăm despre asta, despre arme adecvate, cu partenerii noștri. În primul rând, discutăm cu Statele Unite despre sisteme cu rază lungă de acțiune. Începând de azi, depinde doar de ei", a declarat Zelenski, alături de premierul ceh Petr Fiala.

Președintele ucrainean a arătat că, fără aceste arme, Rusia își menține avantajul militar în anumite situații. 

"Este foarte dificil. Înseamnă că îți aperi teritoriul și nu poți ajunge la distanța potrivită pentru a-ți distruge inamicul. Adică, inamicul are avantajul distanței", a explicat Zelenski.

Update 12:00 Peste 9.000 de civili, inclusiv peste 500 de copii, au fost uciși de când a început invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022.

Bilanțul este comunicat de Organizația Națiunilor Unite, ONU, cu puțin timp înainte ca războiul declanșat de Rusia să intre în ziua cu numărul 500, notează CNN.

"Astăzi marcăm o altă piatră de hotar sumbră în războiul care continuă să se răsfrângă într-un mod îngrozitor asupra civililor din Ucraina", a declarat Noel Calhoun, adjunct al șefului Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina.

ONU a avertizat că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare decât cel care a putut fi confirmat în mod efectiv.

În lunile mai și iunie s-a înregistrat o creștere a numărului de civili uciși, a menționat sursa citată.

Creșterea vine după o scădere relativă a victimelor civile în primele patru luni ale anului. În acest weekend se împlinesc exact 500 de zile de la începutul războiului.

Update 11:00. Republica Cehă va oferi mai multe elicoptere Ucrainei. 

Prim-ministrul Republicii Cehe s-a angajat să trimită elicoptere militare în Ucraina, după o întâlnire cu președintele Zelenski, ieri, la Praga, scrie skynews.com.

Petr Fiala a promis elicopterele și le-a cerut omologilor săi din NATO să susțină o mișcare care să permită Ucrainei să se alăture alianței. 

El a adăugat că securitatea Ucrainei este importantă pentru întreaga Europă și că aliații ar trebui să continue să sprijine țara cu arme. 

Fiala a mai indicat că activele rusești înghețate din Republica Cehă ar putea fi folosite pentru a plăti reconstrucția Ucrainei. 

Update 10:00. Ministerul de Externe ucrainean a distribuit un videoclip care prezintă trei scenarii în care Rusia ar putea transforma centrala nucleară Zaporojie într-o „bombă murdară”. 

Centrele pentru Controlul Bolilor definesc o bombă murdară ca „un amestec de explozibili, cum ar fi dinamita, cu pulbere radioactivă”. Când dinamita sau alți explozivi sunt declanșați, explozia transportă material radioactiv în împrejurimi. 

Rusia deține controlul centralei nucleare din martie anul trecut și au circulat zvonuri recente care sugerează că forțele sale au plasat explozibili deasupra a două dintre clădirile unităților de putere. 

Ucraina a lansat videoclipul în urma unei analize a experților nucleari care au afirmat că o explozie la centrală nu ar reprezenta niciun risc real pe un teritoriu mai întins. 

”Pentru prima dată în istorie, o armată invadatoare a capturat o centrală nucleară. O instalație ucraineană cu 6 reactoare nucleare este controlată de Rusia. 

Iată trei scenarii despre cum Rusia poate transforma această facilitate într-o „bombă murdară” sau mai rău”, se arată în postarea ministerului. 

Update 09:00. Presa rusă a publicat o înregistrare video care arată perchezițiile efectuate la locuința șefului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, imaginile arătând luxul în care trăia acesta, dar și aparenta paranoia a fostului "bucătar" al președintelui Vladimir Putin. 

Imaginile au fost publicate de către Izvestia, cel mai vechi cotidian din Rusia, jurnaliștii de la această publicație scriind că au "primit" o filmare cu perchezițiile efectuate în casa lui Prigojin. 

Izvestia notează că perchezițiile au avut loc în data de 4 iulie și că la locuința șefului mercenarilor Wagner s-au găsit 10 miliarde de ruble în numerar, sumă care ar fi fost "returnată" la centrul Wagner din Sankt Petersburg. 

Unele dintre imagini arată luxul de la locuința lui Prigojin, surprinzând că aceasta era dotată cu o saună, jacuzzi și piscină interioară. 

Altele frizează însă suprarealismul, arătând cum șeful mercenarilor Wagner avea încăperi "tapițate" cu icoane, în timp ce în altele aveau ceea ce pare un veritabil arsenal de arme. 

Totodată, în imagini sunt surprinse lingouri de aur și titluri de valoare ținute în pungi din locuință, uniforma cu toate medaliile primite de Prigojin din partea statului rus, ceea ce pare a fi o infirmerie privată improvizată și, probabil cel mai bizar dintre toate, o colecție de peruci. 

Anchetatorii ruși au găsit de asemenea pașapoarte false, cutii cu numerar, arme de asalt și lăzi de muniție în dormitorul șefului mercenarilor Wagner, care s-a refugiat în Belarus după ce a renunțat la rebeliunea militară pe care a declanșat-o în noaptea dintre 23 și 24 iunie. 

Nu este exclus însă ca o parte a acestor obiecte să fi fost "plantate" de investigatorii ruși pentru a-l umili pe șeful "wagneriților" în contextul în care acesta a declanșat o provocare fără precedent la adresa puterii președintelui Vladimir Putin.

Administrația Biden a decis să furnizeze bombe cu dispersie Ucrainei, relatează AP.

Decizia vine în ciuda îngrijorărilor larg răspândite că aceste bombe controversate pot provoca victime civile.

Pentagonul va furniza muniții care au o „rată de ratare” redusă, ceea ce înseamnă că vor exista mult mai puține proiectile neexplodate care pot duce la moartea neintenționată a civililor.

Oficiali americani au declarat joi că se așteaptă ca ajutorul militar pentru Ucraina să fie anunțat vineri.

​Atât forţele ruse, cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu dispersie care au ucis civili ucraineni, informează, joi, Human Wrights Watch într-un raport, în contextul în care SUA analizează o solicitare de astfel de dispozitive din partea guvernului ucrainean, relatează Reuters și Agerpres.

Ucraina a lansat rachete cu muniție cu dispersie în zona oraşului ucrainean Izium controlat de Moscova anul trecut după ce Rusia i-a invadat teritoriul, susţine Human Rights Watch, citând interviuri cu peste 100 de locuitori, martori şi angajați ai serviciilor de urgenţă, notează Reuters

Război în Ucraina, 6 iulie | Bilanţul bombardamentelor ruse din Liov a ajuns la cinci morţi şi zeci de răniţi

Război în Ucraina, 5 iulie AIEA a dezvăluit ce a găsit în urma inspecției la centrala nucleară Zaporojie 

Război în Ucraina, 4 iulie Rusia acuză SUA și NATO că susțin atacurile cu drone ale Ucrainei pe teritoriul rus

Război în Ucraina, 3 iulie Ucraina a recucerit 37,4 kilometri pătrați din teritoriul ocupat anterior de Rusia

Război în Ucraina, 2 iulie Zelenski a vizitat Odesa unde s-a informat cu privire la situația din Marea Neagră

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Parteneri
A început distribuirea pensiilor pe luna mai. Anunţul Poştei Române
x close