Cele mai importante știri din ultimele 24 de ore:
- Rusia acuză SUA şi NATO că susţin atacurile cu drone ale Ucrainei pe teritoriul rus
- Zeci de răniți într-un atac asupra regiunii Harkov
- Putin avertizează cu privire la o nouă criză financiară globală
- NATO îl reconfirmă în funcție pe Jens Stoltenberg până în octombrie 2024
- Volodimir Zelenski îi cere lui Joe Biden să invite Ucraina în NATO înainte de summit-ul de la Vilnius
- Putin a participat prin videoconferință la primul eveniment internațional după rebeliunea Wagner
- Statele Unite desfășoară în Europa așa-numitul "Avion al Apocalipsei"
- Rusia anunță că a doborât trei drone în apropiere de Moscova
- Trupele ucrainene avansează pe flancul sudic în zona Kilșciivka din regiunea Donețk
- Scholz i-a reiterat sprijinul lui Zelenski. Cei doi lideri cer prelungirea Acordului cerealelor
- Cel puțin doi morți după un atac cu drone în orașul Sumî, din Ucraina
- Kremlinul este pesimist în privința reînnoirii acordului de transport al cerealelor din Marea Neagră
- Tancurile rusești bombardează regiunea Harkov
- China vrea să intensifice cooperarea militară cu Rusia
Update 21:20 - Administraţia de la Moscova a acuzat, marţi, Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică de susţinerea atacurilor cu drone comise de Ucraina pe teritoriul Rusiei, în contextul incidentelor produse la periferia Moscovei.
Ministerul rus de Externe a comunicat, marţi seară, că forţele ucrainene nu ar fi putut lansa atacurile cu drone în Moscova fără ajutorul Statelor Unite şi al NATO.
"Aceste atacuri nu ar fi posibile fără ajutorul oferit regimului de la Kiev de Statele Unite şi de aliaţii din cadrul NATO. Occidentul pregăteşte piloţi ucraineni de drone şi le oferă informaţiile necesare pentru a lansa astfel de atacuri criminale", a acuzat Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit cotidianului Le Monde şi site-ului Tagesschau.de.
Ministerul rus al Apărării a anunţat, marţi dimineaţă, doborârea a cinci drone la periferia Moscovei, denunţând "un act terorist" comis de Ucraina. Atacurile au afectat temporar funcţionarea Aeroportului internaţional Vnoukovo.
Ucraina nu a confirmat implicarea în atac. Statele Unite au transmis în mod repetat că nu susţin comiterea de atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei. Însă Statele Unite şi Uniunea Europeană furnizează armament Ucrainei pentru respingerea invaziei militare ruse.
Update 19:25 - Rusia nu vede niciun temei pentru a prelungi acordul care a permis Ucrainei să-şi reia exporturile de cereale prin porturile sale maritime după ce armata rusă a împiedicat folosirea acestora odată cu războiul pornit în februarie 2022, prin urmare Ministerul rus de Externe a transmis marţi că navele ce transportă cereale ucrainene trebuie să părăsească Marea Neagră până la 17 iulie, data când expiră acordul, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Ministerul rus de Externe subliniază că partea rusă face tot posibilul ca verificările acestor nave în porturile turce să fie efectuate în aşa fel încât să poată ieşi din Marea Neagră până la data menţionată.
Update 16:30 - Bombardamente ruseşti au rănit marţi cel puţin 31 de persoane, inclusiv nouă copii, în orăşelul Pervomaiski din regiunea ucraineană Harkov, din nord-estul ţării, au anunţat oficialii locali ucraineni.
Guvernatorul regiunii Harkov a declarat că mai multe maşini au luat foc.
El a precizat că ferestrele unui bloc cu opt etaje s-au făcut ţăndări în urma bombardamentelor ruseşti.
Update 13:26 Președintele rus Vladimir Putin a declarat în cadrul unui summit virtual al Organizației pentru Cooperare de la Shanghai, OCS, că lumea se confruntă cu un risc de conflict tot mai mare din cauza instabilității economice și financiare.
"Riscurile unei noi crize economice și financiare globale sunt în creștere, pe fondul acumulării necontrolate de datorii în țările dezvoltate, al stratificării sociale și al creșterii sărăciei în întreaga lume, al deteriorării securității alimentare și de mediu. Toate aceste probleme, fiecare dintre ele fiind complexă și specifică în felul ei, conduc la o creștere semnificativă a potențialului de conflict.
Rusia resimte toate acestea în mod direct", a spus el, marți, conform agenției Interfax, citată de presa internațională.
Putin a declarat, pe de altă parte, că Rusia rezistă la toate "sancțiunile și provocările" și că țara "se dezvoltă în mod constant" și le-a mulțumit partenerilor din OCS pentru sprijinul exprimat față de Kremlin în timpul revoltei mercenarilor Wagner.
Update 12:30 NATO a confirmat că Secretarul General al organizației, Jens Stoltenberg, va rămâne în funcție încă un an, urmând să se retragă în octombrie 2024.
Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, este cel de-al 13-lea Secretar General al NATO și ocupă această funcție din 2014.
"Sunt onorat de decizia aliaților de a-mi prelungi mandatul de secretar general până la 1 octombrie 2024. Legătura transatlantică dintre Europa și America de Nord ne asigură libertatea și securitatea de aproape 75 de ani, iar într-o lume mai periculoasă, alianța noastră este mai importantă ca niciodată", a declarat, marți, Stoltenberg.
Actualul lider al Alianței urma să se retragă la sfârșitul acestui an, în condițiile în care secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, s-ar fi declarat interesat să preia funcția de Secretar General.
S-a speculat, însă, că președintele francez Emmanuel Macron a insistat ca postul să fie preluat de un reprezentant dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
Update 11:30 Președintele Volodimir Zelenski i-a cerut omologului american Joe Biden să invite Ucraina în NATO "acum", chiar dacă Rusia continuă războiul iar o eventuală aderare nu se va produce decât după încheierea conflictului.
Într-un interviu pentru CNN realizat de Erin Burnett, Zelenski a declarat că Biden este "cel care ia decizia" dacă Ucraina va fi sau nu în NATO.
Liderul de la Kiev a arătat că o invitație formală ar fi "o motivație uriașă" pentru soldații ucraineni care luptă cu trupele invadatoare.
NATO urmează să organizeze un summit în capitala lituaniană Vilnius, pe 11 şi 12 iulie, unde se așteaptă ca liderii să discute despre aderarea Ucrainei.
"Ar fi foarte dificil pentru Ucraina să supraviețuiască fără sprijinul SUA. Acesta este un fapt. Fără ajutorul SUA, (războiul pornit de Rusia) ar deveni un conflict înghețat (...) Majoritatea țărilor NATO susțin invitarea Ucrainei în alianță. Cei care au îndoieli se uită la președintele Biden și (Biden) știe că acest lucru depinde de el. Va fi decizia lui. El trebuie să decidă dacă Ucraina va fi sau nu în NATO", a spus Zelenski.
"Deci, președintele Biden are de luat o decizie în acest weekend", a insistat realizatoarea CNN.
"Acum. El (Biden) susține viitorul nostru în NATO. Dar aici vorbim de motivația soldaților noștri. Invitația este doar un lucru tehnic. Doar o formulare - Ucraina în NATO", a răspuns președintele ucrainean.
Update 10:30 Președinții rus, Vladimir Putin, chinez, Xi Jinping și iranian, Ebrahim Raisi au participat, marți, la un summit virtual al liderilor eurasiatici, găzduit de premierul indian Narendra Modi.
Summit-ul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) marchează prima apariție a lui Putin la un eveniment internațional de la rebeliunea armată a grupului de mercenari Wagner, care a avut loc la sfârșitul lunii trecute.
Revolta mercenarilor a expus slăbiciunile sistemului de putere edificat de liderul rus în cei peste 20 de ani de când conduce țara, potrivit analiștilor de politică internațională.
În discursul de deschidere a evenimentului, premierul indian a spus că OCS este "o platformă importantă pentru pace, prosperitate și dezvoltare în întreaga regiune Eurasia".
La rândul său, președintele rus a spus în discursul său că "potențialul global de conflicte este în creștere și că Rusia va face față sancțiunilor și provocărilor".
Update 09:30 Statele Unite desfășoară în Europa așa-numitul "Avion al Apocalipsei".
Această aeronavă a aterizat la baza Souda din insula Creta, folosită de către forțele NATO pentru îndeplinirea de misiuni în zona Mării Negre cu diverse mijloace de cercetare.
Este pentru prima dată de la accidentul nuclear de la Cernobîl când o astfel de aeronavă este detașată pentru misiuni in Europa.
Decizia vine după ce Ucraina a avertizat că Rusia a început evacuările de personal de la Zaporojie și că suspectează că Moscova plănuiește să provoace un incident nuclear la centrală.
"Rusia este pregătită, din punct de vedere tehnic, să provoace o explozie locală la acest complex, care ar putea provoca o emisie de substanțe periculoase în aer", a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Și publicația britanică The Times estimează că președintele rus Vladimir Putin ar putea să ordone aruncarea în aer a centralei nucleare Zaporojie, pentru a-și consolida poziția, a cărei fragilitate a fost expusă de recenta rebeliune a mercenarilor Wagner.
Dacă va recurge la un astfel de gest disperat și periculos pentru toată Europa, Moscova urmează să dea vina pe Ucraina, așa cum a procedat și în cazul distrugerii barajului de la Nova Kahovka, eveniment în urma căruia inundațiile au ucis peste 100 de persoane, estimează analiștii militari occidentali.
Update 08:30 Autoritățile ruse anunță că mai multe drone care se îndreptau spre Moscova ar fi fost doborâte de apărarea antiaeriană.
Atacul a avut loc marți dimineață.
Potrivit presei ruse oficiale, trei drone ar fi fost detectate când au trecut prin regiunea Kaluga, la 150 kilometri sud-vest de Moscova.
Acolo ar fi fost doborât unul dintre aparatele fără pilot, în timp ce restul de două ar fi fost anihilate de apărarea antiaeriană la câțiva kilometri de centura capitalei ruse, la ora 6 dimineața, ora locală.
Ulterior, surse ruse au arătat că ar fi fost doborâte, de fapt, cinci drone.
Martorii oculari le descriu ca fiind obiecte de mici dimensiuni, care zburau la circa 200 de metri altitudine.
Canalul Telegram "Baza" menționează că au fost auzite explozii într-o localitate din regiunea Nova Moskva, iar localnicii au relatat că au văzut resturi căzând din aer.
Sursa citată susține că dronele nu au produs daune vizibile și că nu au fost consemnate persoane rănite.
În data de 3 mai, anul curent, două drone au lovit clădirea Kremlinului, fără a provoca daune majore. Pe 31 mai, armata rusă a raportat un atac cu opt drone asupra Moscovei, dintre care cinci au fost interceptate.
Autoritățile ruse au atribuit aceste atacuri Kievului. Partea ucraineană nu a răspuns în mod oficial acuzațiilor.
Unknown drone attacked a military unit in Kubinka, near Moscow. The administrative building was hit. Vnukovo airport in Moscow is closed.
— Ukraine Front Lines (@EuromaidanPR) July 4, 2023
Good morning!#counteroffensive ?? pic.twitter.com/LjFUizg1Fg
Update 00:01 Președintele rus Vladimir Putin, ar putea să ordone aruncarea în aer a centralei nucleare Zaporojie pentru a-și consolida poziția șubredă, scrie cotidianul britanic Times într-un editorial.
Este important pentru Putin, în calitate de conducător autoritar, să salveze aparențele în ochii susținătorilor săi.
Cu toate acestea, cursul războiului, a cărui declanşare a fost deja o "greșeală strategică uriașă", și recenta tentativă de revoltă armată a lui Evgheni Prigojin l-ar putea împinge pe liderul de la Kremlin să ia unele măsuri radicale.
De mult timp, armata lui Putin nu a mai avut succese reale pe front pe care să le arate publicului, ceea ce dăunează imaginii unui lider de succes și hotărât, iar evenimentele din 24 iunie, potrivit Times, au demonstrat și mai mult poziția precară a lui Putin: armata rusă a opus puțină rezistență mercenarilor Wagner, iar oamenii din Rostov "i-au primit cu entuziasm pe mercenari", mai arată Times.
"Acesta este un moment periculos pentru regimul lui Putin și, prin urmare, un moment de pericol sporit pentru regiune.
Pentru a recâștiga capital politic, Putin ar putea fi tentat să escaladeze războiul în speranța unor victorii rapide.
Armata sa a aruncat deja în aer barajul hidroelectric de la Kahovka.
Este foarte posibil ca ei să aibă, de asemenea, un plan pentru a lovi centrala nucleară din Zaporojie", precizează Times.
Autoritățile ucrainene avertizează de mult timp despre o amenințarea din partea rușilor la centrala nucleară Zaporojie pe care o ocupă. Moscova respinge aceste suspiciuni.
The Times notează că retragerea treptată a militarilor și a personalului de la centrală, care a fost semnalată în ultimele zile, susține, de asemenea, aceste suspiciuni.
Potrivit Times, țările NATO trebuie să avertizeze în mod decisiv Moscova că nu va lăsa fără răspuns un posibil sabotaj la cea mai mare centrală nucleară din Europa, cu consecințe potențial catastrofale.
Război în Ucraina, 3 iulie | Ucraina a recucerit 37,4 kilometri pătrați din teritoriul ocupat anterior de Rusia
Război în Ucraina, 2 iulie | Zelenski a vizitat Odesa unde s-a informat cu privire la situaţia din Marea Neagră
Război în Ucraina, 1 iulie | Șeful CIA a fost informat, la Kiev, despre contraofensivă și deschiderea negocierilor cu Moscova pentru încetarea focului
Război în Ucraina, 30 iunie | Serghei Șoigu, ministrul denunțat de Wagner drept incompetent și corupt, are un palat de 18 milioane de dolari la Moscova
Război în Ucraina, 29 iunie | Activista de mediu Greta Thunberg sa întâlnit cu președintele Zelenski la Kiev
