La
şase luni după aderarea la Uniunea Europeană, România şi
Bulgaria nu au reuşit să demonstreze că au făcut progrese
credibile în lupta împotriva corupţiei sistemice şi a
crimei organizate, în pofida reformelor legislative ample,
scrie Reuters într-o analiză difuzată vineri. Lipsa
rezultatelor intensifică preocuparea la Bruxelles şi unele state
ale UE consideră că duo-ul balcanic sărac a aderat prea devreme.
Cele două ţări care au devenit recent membre ale UE sunt în
continuare supuse monitorizării şi, dacă nu întrunesc
cerinţele UE privind combaterea deficienţelor, s-ar putea confrunta
cu sancţiuni după raportul din 27 iunie întocmit de Comisia
Europeană.
Ambele state şi-au reformat sistemul de justiţie şi au
adoptat legi ce prevăd înfiinţarea unor instituţii care să
combată corupţia, în conformitate cu cerinţele UE. Dar
observatorii spun că obţinerea unor rezultate este împiedicată
de factorii de decizie ezitanţi, de disputele politice şi de
administraţia ineficientă a statului. ?Nu am văzut vreo dovadă
a rezultatelor, vreun impact asupra societăţii?, a declarat un
diplomat european la Bucureşti, citat de Reuters.
?Autorităţile
ar fi trebuit să producă mai multe dovezi că intenţionează să
lupte împotriva corupţiei la toate nivelurile?, adaugă
diplomatul. Observatorii spun că frauda este atât de
înrădăcinată în sistemul român şi bulgar încât
mulţi oameni politici din aceste ţări nu sunt dispuşi să pună
în aplicare reforme eficiente. Sistemele judiciare sunt adesea
prea apropiate de grupurile de delincvenţă, iar noilor legi le
lipsesc mecanismele de punere în aplicare.
Adăugaţi la toate
acestea disputele tot mai profunde din interiorul partidelor de
guvernământ, în timp ce executivele de la Sofia şi
Bucureşti văd cum le scade popularitatea, şi (veţi înţelege
de ce) reformele aproape că au stagnat de la aderarea celor două la
UE, în ianuarie. În România, arhitecta unei reforme
comprehensive a sistemului judiciar, fostul ministru al justiţiei
Monica Macovei, şi-a pierdut postul în aprilie din cauza
certurilor dintre politicienii de la vârf. Observatorii spun că
înlocuitorul ei, Tudor Chiuariu, este slab şi ineficient.
?Lupta împotriva corupţiei a intrat în marşarier. Nu
este clar ce anume vrea să facă noul ministru al justiţiei. Se
pare că ar vrea să reducă puterea procurorilor?, spune Sorin
Ioniţă de la Societatea Academică Română. Un alt exemplu
îngrijorător - în opinia observatorilor - este dosarul
împotriva fostului premier al României, Adrian Năstase,
tergiversat de luni de zile într-o dispută la Curtea
Constituţională. Procesul este considerat un test al capacităţii
sistemului juridic reformat de a judeca dosare de corupţie la vârf.
Năstase, premier de stânga între 2000-2004, a fost pus
sub acuzare în noiembrie sub acuzaţia de şantaj şi luare de
mită în valoare de 1,4 milioane de euro. Procurorii au extins
cazul în mai, afirmând că Năstase a oferit slujbe la
stat în schimbul muşamalizării unor nereguli.
UPDATE: În replică la articolul Reuters, Ministerul Justiţiei critică agenţia de presă pentru că ar fi prezentat ?informaţii inexacte? şi cere jurnaliştilor să îşi ceară scuze public şi să rectifice ?erorile? din ştirea respectivă. ?Informaţia potrivit căreia lupta anticorupţie a intrat în marşarier este neadevărată. Numai în ultimele săptămâni un fost prim-ministru, un ministru în funcţie şi un fost preşedinte al României au fost puşi sub acuzare sau trimişi în judecată?, precizează comunicatul Ministerului Justiţiei citat de Mediafax.
Rompres
