Directorii UBS, ultima mare bancă globală emblematică rămasă în Elveția, se pregătesc pentru o mișcare de neconceput până acum: renunțarea la sediul său din Elveția, potrivit The Wall Street Journal.
Angajați ai băncii și consilierii acestora elaborează planuri de rezervă în eventualitatea în care parlamentarii elvețieni vor continua demersurile pentru înăsprirea cerințelor de capital prevăzute de legislația țării privind băncile prea mari pentru a fi lăsate să se prăbușească. Potrivit unor persoane familiarizate cu eforturile băncii, măsurile reprezintă un răspuns la situația în care UBS a fost nevoită să salveze Credit Suisse în urmă cu trei ani.
Acest lucru ar putea însemna că, în viitor, UBS, gigantul financiar al țării și un motor important al economiei sale, ar putea fi condusă de la un sediu aflat departe de străzile pavate cu piatră cubică ale orașului Zurich.
Printre opțiunile discutate se numără achiziționarea unei instituții financiare cu sediul în SUA și mutarea acolo, fuziunea cu un rival european sau vânzarea către o companie americană care dorește să atragă clientela sa înstărită, au declarat persoanele familiarizate cu situația.
Plecarea din Zurich ar diminua caracterul elvețian al unei bănci care reprezintă un simbol al sectorului financiar al țării. Identitatea culturală a Elveției este strâns legată de rolul său istoric de loc care oferă discreție și un refugiu pentru averile elitei globale.
Posibila plecare a UBS a aruncat Elveția într-o nouă criză existențială privind dorința țării ca sectorul financiar să îi definească identitatea economică. Țara vrea ca UBS să dețină capital suplimentar substanțial pentru a acoperi riscurile generate de operațiunile sale externe de mari dimensiuni. UBS estimează că, în baza legislației aflate în dezbaterea Parlamentului, această creștere ar costa-o aproximativ 16 miliarde de dolari. Sondajele din țară arată că măsurile beneficiază de sprijin.
„Asistăm la un joc al nervilor. Cine cedează primul?”
Ministrul de Finanțe, Karin Keller-Sutter, care a condus demersurile pentru impunerea unor cerințe de capital mai ridicate, a declarat că plecarea ar costa UBS mai mult decât rămânerea în Elveția și că nu crede că banca va pleca.
„UBS vrea să fie o bancă globală, în timp ce oamenii din Elveția și-ar dori să fie un jucător local pentru micile afaceri de familie și banca locală de economii”, a declarat Stefan Legge, profesor și șef al departamentului de politici fiscale și comerciale de la Universitatea din St. Gallen. „Asistăm la un joc al nervilor. Cine cedează primul?”
Averea gospodăriilor din Elveția, una dintre cele mai mari din lume, este susținută de prezența unora dintre cele mai mari companii la nivel global. Campionii economici autohtoni cu prezență internațională consolidează imaginea țării, care are doar nouă milioane de locuitori, dar o influență economică mult peste dimensiunea sa. Istoria UBS datează din 1862, iar banca a devenit pentru scurt timp a doua cea mai mare din lume după valoarea activelor, în urma fuziunii din 1998 dintre Union Bank of Switzerland și Swiss Bank Corporation, care a dus la formarea instituției moderne.
Parlamentarii elvețieni susțin că sunt necesare măsuri mai stricte pentru a preveni un colaps bancar care ar putea declanșa o criză a datoriei suverane. Legislația existentă a fost elaborată după ce UBS a avut nevoie de un ajutor financiar de peste 50 de miliarde de dolari, în urma expunerii la credite ipotecare toxice din SUA în 2008. Însă normele nu au fost aplicate pe deplin și s-au dovedit de puțin folos atunci când Credit Suisse se îndrepta spre colaps, în 2023.
Fuziunea celor două mari instituții de creditare a reaprins temerile că Elveția ar putea fi nevoită să intervină din nou pentru a salva o bancă. Activele UBS, în valoare de 1.700 de miliarde de dolari, reprezintă aproximativ 150% din producția economică a Elveției, în comparație cu 15% din PIB-ul SUA în cazul celei mai mari bănci americane.
În timp ce UBS și guvernul s-au confruntat public în ultimele luni pe tema legislației, banca a primit propuneri din partea unor potențiali parteneri americani privind posibile tranzacții, au declarat unele dintre persoanele familiarizate cu situația. Acestea au precizat că banca nu poartă negocieri active și nu a făcut niciun demers oficial în vederea încheierii unei tranzacții.
