Fascinanta viață sălbatică ascunsă de Parcul Național Defileul Jiului. Cum a devenit vidra vedeta zonei

Parcul Național Defileul Jiului - arie naturală protejată, adăpostește, în diversitatea habitatelor sale, o vastă viață sălbatică, vedeta zonei fiind considerată vidra, un animal care a prosperat ca urmare a condițiilor bune de viață de aici.

Potrivit directorului Administrației Parcul Național Defileul Jiului, Marin Șerban, în aceste zone protejate viața are un alt curs, dezvoltându-se foarte bine partea sălbatică.

‹ ›

''La nivelul Parcului Național Defileul Jiului sunt reprezentate cam toate speciile care se regăsesc în fauna montană a României. De la momentul instituirii regimului de arie naturală protejată, biodiversitatea faunei a explodat, în sensul că speciile sunt foarte bine reprezentate, avem foarte bine reprezentate speciile de carnivore mari, și aici vorbim despre urs, despre lup, despre râs și, bineînțeles, și despre vidră, care este specia reprezentativă pentru noi, ținând cont de acel element central care definește zona - râul Jiu - și, bineînțeles, și faptul că această specie este un bioindicator al revenirii calității apei odată cu diminuarea proceselor tehnologice din amonte, de la minele din Valea Jiului'', a declarat, pentru AGERPRES, Marin Șerban.

Populația de vidră este reprezentată foarte bine nu numai de-a lungul râului Jiu, ci și pe principalii afluenți unde există în permanență debit de apă și ca urmare a abundenței de peștele.

''Vedeta zonei este vidra. (...) Noi efectuăm în anumite perioade specifice din an monitorizare prin piese de probă și cred că și cei care tranzitează Defileul Jiului și se opresc în anumite zone și pătrund spre malul Jiului observă pe acele zone de nisip urme mici specifice, care sunt urmele speciei de vidră. Vidra are nevoie de un debit de apă și de o populație bine reprezentată de pești pentru hrană, dar ea este o specie semiacvatică, are adăpost în apropierea malului râului. Observăm în ultimul timp că specia efectiv părăsește anumite zone în care periodic se adună deșeuri, care sunt fie aruncate de oameni, ilegal și neetic, cât și zonele unde râul Jiu transportă aceste deșeuri și le depozitează în mici golfulețe. Am observat că vidra periodic dispare din acele zone. Este un animal greu de văzut, în special din cauza dimensiunilor, în al doilea rând lumea nu este obișnuită cu un astfel de animal și nu observă atent malurile Jiului. Pescarii ne spun tot timpul că le-au observat, dar oamenii care tranzitează Defileul Jiului nu pot să o vadă ca pe o capră neagră sau pe un urs. Camerele de monitorizare au surprins o vidră jucăușă care, într-un peisaj hibernal, avea un comportament specific de a-și face toaleta zilnică'', a adăugat el.

Din rândul carnivorelor mari, în zonă se remarcă ursul brun, cu un număr de 12 exemplare pe o suprafață de aproape 11.000 de hectare, ceea ce înseamnă un nivel optim populațional.

De asemenea, în zonă trăiesc și două haite de lupi.

''Ursul este foarte bine reprezentat pe toată suprafața parcului, atât în zona limitrofă Bumbești Jiului, cât și în zonele din nord, limitrofe așezărilor umane Petroșani și Aninoasa, din județul Hunedoara. La specia lup avem două haite, care înseamnă minim șase exemplare, acestea sunt bine reprezentate pe ambii versanți'', a spus Marin Șerban.

De asemenea, în zonă trăiesc și două haite de lupi.

''Ursul este foarte bine reprezentat pe toată suprafața parcului, atât în zona limitrofă Bumbești Jiului, cât și în zonele din nord, limitrofe așezărilor umane Petroșani și Aninoasa, din județul Hunedoara. La specia lup avem două haite, care înseamnă minim șase exemplare, acestea sunt bine reprezentate pe ambii versanți'', a spus Marin Șerban.

''Râsul este cel mai rar animal întâlnit în Defileul Jiului, este și pentru noi o enigmă în ultima perioadă, în sensul că nu putem să punem această modificare a comportamentului doar pe seama schimbărilor climatice, însă este posibil ca și acest lucru să fie o cauză, pentru că râsul am încercat să-l surprindem în cadrul natural în care noi cunoaștem ca și etologie că acest animal își trăiește viața, asta însemnând în zona stâncăriilor, dar am constatat că aceste exemplare de râs au fost surprinse pe camerele de monitorizare pe care le amplasăm în teren sau cu ocazia monitorizărilor efectuate de colegii rangeri, observăm urme și au fost surprinși acești râși în mijlocul pădurii, în zone care nu sunt neapărat caracterizate de stâncărie, probabil că au un areal larg de a-și procura hrana'', a precizat directorul Administrației Parcul Național Defileul Jiului.

În zonă pot fi observate, de asemenea, și pisici sălbatice, care dispun de o hrană suficientă la nivelul acestei specii.

Ca și nivel populațional, în Defileul Jiului cel mai bine sunt dezvoltate speciile suport pentru carnivore mari, respectiv cerbul și căpriorul.

În ceea ce privește mistreții, specia a fost foarte bine reprezentată, dar în ultimii trei ani s-a constatat o diminuare a numărului de exemplare cauzată de efectul pestei porcine, care este încă activă.

''Bijuterie a naturii'', protejată la nivel național, capra neagră poate fi observată cu precădere în zona stâncăriilor din Parcul Național Defileul Jiului, fiind deseori fotografiată de cei care tranzitează zona.

''Capra neagră este o specie protejată la nivel național, la noi în parc este foarte bine reprezentată, semnale avem atât din activitatea zilnică a colegilor rangeri, prin monitorizările și prin întâlnirile directe pe care le au cu aceste exemplare, cât și prin social media, în sensul că observăm fotografii ale participanților la trafic sau cei care poposesc în zonă și au întâlnit astfel de exemplare. Putem vedea capre negre atât în zonele de stâncărie, dar și în diverse etaje ale pădurii, fapt ce înseamnă că există acel habitat de liniște și de reproducere și există suficientă hrană. Observăm exemplare viguroase, neafectate de dăunători'', a mai afirmat el.

Alte viețuitoare, puțin vizibile, dar foarte importante, sunt gândacii, care contribuie la refacerea arealului natural. De asemenea, parcul național adăpostește și scorpioni, dar și vipere.

''Speciile mai puțin vizibile pentru populație, acele specii care descompun lemnul, care sunt foarte importante pentru o arie naturală protejată, în sensul că prin activitatea lor se regenerează suprafețe, contribuind la refacerea solului și la instalarea de vegetație forestieră, sunt specii strict protejate, sunt caracteristice arboretelor bătrâne, ne referim la specii de gândaci, cum ar fi croitorul alpin, croitorul mare al stejarului și gândacul sihastru. Mai avem și specii endemice, scorpionul și vipera, cu cele două specii ale ei, vipera cu corn și vipera comună'', a adăugat sursa citată.

Parcul Național Defileul Jiului este una dintre ariile naturale protejate reprezentative la nivelul României, având un dublu statut, atât de arie naturală protejată de interes național, reprezentată de Parcul Național Defileul Jiului, cât și arie naturală protejată de interes comunitar, fiind reprezentată de situl Natura 2000, cu același nume, Defileul Jiului.

Ariile protejate pe care Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Administrația Parcul Național Defileul Jiului le administrează din punct de vedere al conservării și protecției biodiversității se compun din patru ecosisteme.

''Cel mai reprezentativ este cel de pădure, are peste 9.000 de hectare, sunt în majoritate păduri vechi, în care omul puțin a pătruns, cu lucrări specifice silviculturii moderne, sunt peste 8.800 de hectare care sunt incluse atât în zonă de protecție strictă, avem și peste 5.000 de hectare de păduri incluse în zona de protecție integrală. (...) În principal, datorită microreliefului și regiunii din care facem parte, sunt vaste teritorii cu păduri ocupate de fag, atât în compoziție pură, cât și în amestec cu alte specii, urmează apoi păduri de fag în amestec cu alte specii și foarte puțin reprezentate sunt pădurile de conifere. Aceste suprafețe cu păduri de fag sunt păduri vechi în cea mai mare parte a suprafeței lor. (...) Avem aproape 28% păduri cvasivirgine, impactul uman este minim în aceste suprafețe'', a declarat Marin Șerban.

Al doilea ecosistem reprezentativ ca mărime este cel de pajiști.

''Pajiștile fiind reprezentate în general de golurile de munte din zona Chenia - Dumitra și Sapa Argele. Sunt suprafețe de pajiște în care din ce în ce mai puțin vedem activitate tradițională de pășunat, mai sunt doar doi fermieri, unul în Sapa Argele, care efectuează pășunat tradițional cu ovine, și în Chenia Dumitra se efectuează pășunat cu bovine din rasa Angus'', a mai spus acesta.

Al treilea ecosistem, foarte important, este cel de stâncărie, care definește tipologia zonei și care determină foarte bine denumirea și importanța acestei regiuni de defileu.

Cel de-al patrulea ecosistem este cel acvatic, având în vedere că elementul central al Parcului Național Defileul Jiului îl constituie râul Jiu. ''Râul Jiu a creat această unicitate din zona noastră, de defileu, care se găsește pe această porțiune de peste 30 de kilometri, între Bumbești Jiu și Petroșani'', a mai menționat directorul Administrației Parcul Național Defileul Jiului.

Prin unicitatea sa, Parcul Național Defileul Jiului ne învață că trebuie să respectăm natura și virtutea pe care ne-o oferă - viața.