Potrivit presei din judeţ, bărbatul a fost găsit spânzurat în locuinţă în după-amiaza zilei de 30 octombrie şi nu există suspiciuni că ar fi fost victima vreunei infracţiuni.
El lucra în cadrul Unităţii de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Clinic Judeţean din Oradea şi a fost descris de colegi drept un coleg bun şi mereu săritor.
Apropiaţii şi-au exprimat consternarea dar şi sprijinul moral pentru familie prin mesaje pe Facebook.
"Un om şi un coleg extraordinar", "Un optimist, întotdeauna cu un zâmbet, cu o vorbă bună", "Ne va lipsi, dar îl vom simți aproape pt totdeauna" - sunt câteva dintre mesajele postate.
Şi preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, Carmen Pantiş, a menţionat cazul asistentului medical într-o postare pe Facebook.
Nu este primul caz de sinucidere în rândul personalului medical, în perioada pandemiei, iar psihologii avertizează că nu va fi nici ultimul.
Într-o intervenţie la Antena 3, psihologul Mirela Zivarii atrage atenţia la stresul continuu în care lucrează corpul medical, de la începutul pandemiei.
"În spatele epidemiei de Sars-COV-2 există şi o epidemie psihică şi foarte multe cazuri de suicid în rândul cadrelor medicale, nu numai în România, ci în întreaga lume. E vorba de persoane care au, cu siguranţă, o vulnerabilitate, şi care în urma expunerii continue la o situaţie de stres - pentru că lupta cu virusul se vede altfel din interiorul sistemului medical - pot ajunge la un astfel de gest. Sunt puţine informaţii despre istoricul medical al asistentului de la Radiologie, cu siguranţă sunt elemente în plus cunoscute doar de familie şi de apropiaţi, dar ar trebui să ne îngrijoreze faptul că în ultimele luni asistăm la formarea de noi tabere, care ajung să blameze medicii, asistenţii medicali, infirmierii, oamenii care lucrează zi de zi în condiţii foarte greu de suportat (...) Oamenii din sistemul medical au nevoie de suportul celor din jur, au nevoie de zile libere, pentru că nu şi-au mai luat concediu de 7 luni. E nevoie să li se asigure consiliere psihologică şi să fie ascultaţi (...) Ei trăiesc sub presiunea faptului că se pot infecta şi că îi pot infecta pe alţii (...) Mulţi dintre noi şi-au pus această întrebare şi trăiesc într-o continuă angoasă până la aflarea rezultatului testelor. Avem tabăra celor care nu cred în virus şi tabăra celor care ne conving prin propria lor experienţă cât de urât se manifestă acest virus şi starea de confuzie din mintea noastră, conflictul nostru mental fac ca emoţiile să o ia razna şi, aşa cum vedem şi în cazul asistentului de la Oradea, să se ajungă la un gest extrem", a spus Mirela Zivari.
