Muşcăturile de căpuşe sunt frecvent întâlnite în sezonul cald, atunci când numărul persoanelor mușcate crește semnificativ.
Căpuşele sunt insecte parazite care se hrănesc cu sângele corpului gazdă. Acestea pot rezista până la câteva zile pe corp.
Infecţiile la om apar în perioada când căpuşele sunt active (aprilie-noiembrie). Căpuşele, prin muşcătura lor, sunt factori de risc în transmiterea unor boli ca: Babesioza, Boala Lyme, Encefalita de căpuşă sau Febra hemoragică de Crimeea- Congo, potrivit medicover.ro
Invitat în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea, medicul Adrian Marinescu a vorbit despre primii paşi pe care îi putem face dacă am descoperit o căpuşă pe piele.
"Doar 20% dintre căpuşe sunt infectate, iar procentul celor care fac boala Lyme este de până la 3%. Un procent mic, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să luăm măsuri, pentru că riscul există. Copiii sunt predispuși în mare măsură mușcăturilor de căpușe, însă cu o atenție minuțioasă din partea părinților, lucrurile devin simple. Căpuşa nu pleacă singură, deci o putem identifica. Chiar dacă majoritatea căpușelor nu contactează boala Lyme, riscul de infecție crește pe măsură ce trece mai mult timp de la înțepătură. Este important să existe un interval mai mic de 24 de ore. Dacă reușim să îndepărtăm căpușa în acest interval de timp, riscul de infectare este 0. De asemenea, să avem mare grijă la animalele de companie. Animalele pot aduce de afară acești paraziți, deci trebuie să avem grijă." a spus medicul Adrian Marinescu în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea.
Primii pași când descoperim că avem o căpușă
Iată paşii cu ajutorul cărora putem îndepărta o căpuşă, potrivit medicului Adrian Marinescu.
- Dacă avem dexteritate, să încercăm să scoatem noi căpușa. Mișcarea trebuie să fie fermă, dar în același timp să nu apăsăm foarte tare, pentru că atunci este posibil să nu o scoatem întreagă. Condiția este să avem fie o pensetă cu vârf subțire, mai subțire decât cea folosită pentru pensatul sprâncenelor.
- După extragerea căpușei, curățați zona cu apă caldă și săpun și aplicați betadină până la vindecarea completă a leziunii. Spălați-vă riguros și mâinile după această manevră;
- Dacă nu am reușit primul pas, trecem la varianta a doua. Trebuie să mergem neapărat la un spital de boli infecțioase, fie la cel mai apropiat cabinet medical. Acolo vom primi și o rețetă cu antibiotic care asigură profilaxia.
Remediile băbeşti, mai mult rău decât bine
Există aşa-zise leacuri băbeşti pentru muşcătura de căpuşe, însă acestea fac mai mult rău decât bine, potrivit specialiştilor.
Insecta poate regurgita şi transmite mai rapid bacteria, dacă aceasta este infectată.
Nici soluțiile care, în teorie, "amorțesc" căpușa și fac extragerea mai ușoară, cu riscuri mai mici de infectare, nu sunt recomandate de medici.
"Amorțirea căpușei prin diverse soluții nu este documentată științific. În indicațiile oficiale nu găsim această metodă", a mai spus dr. Marinescu.
Grupa sanguină predispusă la muşcătura de căpuşă
Cercetătorii de la Universitatea Masaryk din Cehia au picurat mici mostre de sânge din toate grupele sanguine: A, B, AB şi 0 pe o suprafaţă sterilă.
Ulterior, cercetătorii din Cehia au amplasat o căpuşă comună şi i-au monitorizat mişcările preţ de două minute.
Rezultatele au relevat că, în proporţie de 36%, căpuşele au preferat grupa de sânge A, în timp ce 15% dintre acestea s-au înclinat spre grupa de sânge B.
"Studiul demonstrează că grupa de sânge ar putea fi unul dintre factorii determinanţi pentru preferinţele alimentare ale căpuşelor comune", a spus cercetătoarea Alena Zakovska, potrivit libertatea.ro.
