Zeci de mii de manifestanţi prodemocraţie au paralizat centrul Hong Kong-ului duminică, hotărâţi să obţină din partea Beijingului mai multe libertăţi politice, în cadrul unei campanii de nesupunere civică ce s-a accelerat brutal într-un climat foarte tensionat, informează AFP.
Poliţia a folosit gaze cu piper şi gaze lacrimogene împotriva protestatarilor care au invadat o importantă arteră rutieră din centrul oraşului, denunţând decizia Beijingului de a limita sufragiul universal în fosta colonie britanică trecută sub tutelă chineză.
Militanţii prodemocraţie au forţat un cordon al poliţiei instalat în jurul clădirilor care adăpostesc sediul Guvernului şi consiliul legislativ din Hong Kong, în faţa cărora manifestanţii campează de mai multe zile pentru a împiedica alţi militanţă să îngroaşe rândurile.
Potrivit estimărilor jurnaliştilor AFP, zeci de mii de persoane au fost prezente.
"Ruşine, ruşine, ruşine!", au strigat manifestanţii care încercau cu disperare să se protejeze de gaze cu umbrele şi saci de plastic. Folosirea de către forţele de ordine a gazelor lacrimogene este foarte rară în Hong Kong.
"Avem dreptul să rămânem aici şi să protestăm", a comentat Ryan Chung, un licean în vârstă de 19 ani. "Lumea trebuie să ştie ce se întâmplă în Hong Kong. Trebuie să ştie că noi vrem democraţie dar că nu o obţinem".
Traficul rutier a fost paralizat. Aceste scene neobişnuite pentru fosta colonie britanică au venit să puncteze o săptămână de manifestaţii animate de studenţi în grevă. Duminică, Occupy Central, organizaţia prodemocraţie cea mai vizibilă, a decis să se arunce oficial în luptă.
Această coaliţie condusă de doi profesori universitari şi un preot ameninţă să ocupe şi să paralizeze Central, cartierul de afaceri din oraş, ale cărui clădiri înalte au devenit o emblemă, iar iniţiativa ar fi urmat să fie lansată începând de miercuri.
Dar în faţa mobilizării studenţilor, a decis să devanseze apelul şi le-a cerut susţinătorilor săi să vină la sediul puterii locale.
China a anunţat în august că viitorul executiv local va fi ales prin sufragiu universal începând din 2017, dar doar doi sau trei candidaţi, selecţionaţi de un comitet de nominalizare, vor putea să se prezinte la scrutin.
