Omul de afaceri a primit 12 ani şi 7 luni de închisoare cu executare în dosarul RAFO-Carom.
Apărătorii lui Tender au invocat incompatibilitatea unuia dintre judecătorii care au dat sentinţa de condamnare.
Ovidiu Tender a formulat cerere de strămutare a dosarului şi de judecare a apelului la o altă instanţă, pe motiv că judecătorul Alexandru Mihalcea de la Curtea de Apel Bucureşti, nu este imparţial, scrie oradestiri.ro.
Alexandru Mihalcea a judecat şi dosarul RAFO I, alături de judecătoarea Camelia Bogdan. Acesta a formulat o cerere de abţinere, dar a fost respinsă.
În punctul de vedere trimis Înaltei Curţi, vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti, judecătorul Daniel Grădinaru, susţine că cererea de strămutare formulată de Ovidiu Tender ar trebui admisă.
Suspiciuini de incompatibilitate în Dosarul RAFO II
"În situaţia de faţă (hotărârea rămânând definitivă), singurul mijloc procedural prin care poate fi înlăturată starea creată ar fi admiterea cererii, desfiinţarea deciziei pronunţate şi strămutarea cauzei altei instanţe de apel, înlăturându-se astfel orice suspiciune în legătură cu imparţialitatea judecătorilor de la instanţă la care s-a soluţionat cauza în faza apelului.
În final, menţionăm că această suspiciune cu privire la imparţialitatea judecătorilor a fost amplificată de faptul că, ulterior respingerii declaraţiei de abţinere a domnului judecător Mihalcea Mihai Alexandru, completul astfel investit a procedat la preschimbarea termenului de judecată din data de 17 iunie 2015, la data de 3 iunie 2015, şi la acordarea termenului din data de 4 iunie 2015 la un interval de timp foarte scurt".
Sursa: punct de vedere judecătorul Daniel Grădinaru
În cazul în care cererea lui Tender nu e admisă, avertizează vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti, România poate fi condamnată la CEDO pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil.
Alexandru Mihalcea a făcut parte, alături de judecătoarea Camelia Bogdan, şi din completul care a dat sentinţa în dosarul Telepatia. Ce doi au fost numiţi la Curtea de Apel Bucureşti de la Tribunal, iar prima zi de muncă, 1 iulie, a "coincis" cu primul termen în care ei judecau dosarul privatizării ICA şi în care au luat primele măsuri.
În cel mai grav proces politic al ultimilor 25 de ani, cei doi magistraţi au ignorat probele obţinute chiar de către DNA care ar fi demonstrat nevinovăţia celor 12 inculpaţi din dosarul Telepatia.
Cei doi judecători au respins 50 de cereri de probatorii fără nicio motivare. Printre acestea şi audierea fostului ministru al Agriculturii, Dacian Cioloş, dar şi a fostului preşedinte Traian Băsescu. Avocaţii au susţinut că expertizele respinse de magistraţi ar fi putut arunca în aer acuzaţiile DNA.
